Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Am 20 de ani, am terminat clasa a 11-a si am venit in Italia la mama, cu gandul ca voi sta un an si ma voi reintoarce in tara sa-mi termin ultimul an…

  157 vizite

Actualizat: 29 octombrie 2013 | 4 raspunsuri
Terapeuti RO 4:35pm Oct 27
Mesaj:

Buna! Ma numesc Diana. Am 20 de ani, am terminat clasa a 11-a si am venit in Italia la mama, cu gandul ca voi sta un an si ma voi reintoarce in tara sa-mi termin ultimul an, dar nu a fost asa. Nu regret aceasta decizie. Intotdeauna am fost o persoana care a decis singura pentru ea, am ascultat sfaturile celor din jur, dar deciziile au fost in totalitate ale mele. In acesti doi ani de cand am venit in Italia, am cunoscut un barbat cu 24 ani mai mare decat mine, ne-am placut, ne-am iubit (cred ca inca ne iubim) de unde a luat nastere un baietel acum patru luni. Pe aceasta cale sunt cea mai fericita femeie. Doar ca usor usor s-a schimbat aproape totul in vietile noastre. Eu am muncit pana in luna a 6-a de sarcina, eram o persoana activa, care avea un program, veneam de la munca, imi faceam treburile in casa, preparam cina, vreau sa zic ca aveam o rutina zilnica. De cand a luat nastere scumpul meu bebe, sotul meu munceste din ce mai mult, nu mai mancam impreuna, pleaca dimineata si vine noaptea, este adevarat ca imi spune sa merg cu el, dar eu nu simt nevoia sa stau in compania altor persoane. Am ajuns intr-un punct in care, chiar daca nu greseste, ma cert cu el, cand greseste este si mai rau. Ma simt singura, cateodata ma gandesc ca daca nu as mai fi, poate ar fi mai bine. Sunt si geloasa pe deasupra. Ma enervez din aproape orice. Simt ca nu am comunica, ca nimeni nu ma intelege, ca sunt singura. As vrea sa ma despart, dar dupa ma gandesc ca daca el nu are nicio vina, de ce sa creasca un copil fara tata?… Am o multime de intrebari si cel mai rau este ca nu am niciun raspuns. Inteleg situatia si as face orice sa o depasesc, dar nu stiu cum. Plang fara motiv, ma enervez fara motiv. Ce as putea sa fac?

Botezat Radu 5:09pm Oct 27
sunt semne de depresie post-partum… contactati un psihiatru si un psihoterapeut… se poate stabiliza totul cu ajutor profesional
Diana Bordeianu 7:47pm Oct 27
Emotiile pozitive sunt o alegere. Alege sa iesi, sa creezi contexte in care poti experimenta emotiile pozitive, chiar daca la inceput nu te simti confortabil… Pentru mai multe detalii te astept pe www.atelierecumaniere.ro. la sectiunea consiliere online gratuita.
Claudia Olareanu 9:16pm Oct 27
Ceea ce descrii tu Diana par a fi simptome de depresie postpartum. 1 din 8 femei (spun statisticile) se intalnesc cu un astfel de episod, deci nu esti singura. La o cautare dupa "forum depresie postpartum" am gasit cateva pagini cu discutii intre proaspete mamici despre cum au gestionat situatia. Nu ar strica sa citesti un pic ce scriu ele. Vei vedea ca seamana cu ce descrii tu. Daca te simti confortabil poti chiar sa intri in vorba. In rest vorbeste cu partenerul tau despre ce simti, nu te izola, cere si accepta ajutorul celorlalti (familie, prieteni). Vei vedea cat de multi iti vor sari in ajutor. Nu te simti jenata sau vinovata pentru ceea ce simti sau nu simti. Societatea ne invata de multe ori ca o proaspata mamica sare in sus de fericire din momentul in care isi cunoaste copilul. Nu intotdeauna se intampla asa si nu pentru ca nu si-ar dori ci din pricina tulburarilor hormonale bruste, a oboselii, a nevoii de a se ajusta la statutul de mama care implica si o teama de necunoscut. Eu iti recomand sa consulti un psihoterapeut. Te va ajuta sa treci mai usor. Daca te simti mai confortabil cu un psihoterapeut roman, tu fiind in Italia inteleg, poti beneficia de sedinte online pe skype sau ym. Imi mai poti scrie in privat daca vrei. Iti doresc sa-ti fie bine. Tine-ne la curent
Cristian Munteanu 6:59am Oct 29
Da, seamana a depresie postpartum. Discutati cu un specialist si comunicati mai mult cu sotul, cat si cu cei din jur.
Postat în Sfatul terapeutului
Etichete: , ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita