Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Am un baietel de aproape 2 ani care s-a nascut cu piciorusul drept mai scurt si cu 4 degetele la acest piciorus.

  77 vizite

Actualizat: 24 ianuarie 2014 | 9 raspunsuri
Terapeuti RO 10:41am Dec 14
Mesaj:
Buna ziua,Am un baietel de aproape 2 ani care s-a nascut cu piciorusul drept mai scurt si cu 4 degetele la acest piciorus. As vrea sa stiu daca mai exista astfel de cazuri, deoarece medicii nu mi-au raspuns niciodata la intrebare. Mi-au spus doar ca e un caz mai rar intalnit.
Intrebarea care ma chinuie cel mai mult, este cum sa abordez subiectul in fata copilului si cand ar fi bine sa discutam despre acest lucru. Nu as vrea sa se simta “defect” in vreun fel. Din toate celelalte puncte de vedere e perfect sanatos.
Ma gandesc ca in curand va invata sa numere pe degetele si e posibil sa realizeze ca la picioruse nu sunt tot zece. De asemenea, mi-e teama de reactiile celorlalti copii, deoarece stim ca cei mici pot fi rautaciosi fara sa isi dea seama ca fac un rau.
Pana acum am suferit eu destul pentru amandoi, pentru ca nu poate purta orice incaltaminte. A fost ingrozitor sa vad dezamagirea si tristetea din ochii lui, cand a primit o pereche de cizmulite de cauziuc colorate, ne-a pus sa-l incaltam fiind foarte incantat de culori si nu a putut merge cu ele.
Va fi greu si in perioada cand va trebui operat pentru alungirea piciorului, dar mai avem pana atunci si sper ca atunci sa inteleaga, avand in vedere ca ni s-a spus ca se poate face doar dupa varsta de 6 ani.
Orice sfat e binevenit. Va multumesc.
Luminita Bunescu 5:26pm Dec 14
buna ziua, lucrez intr-un centru de recuperare unde avem cazuri cum este cel al baietelului dvs.Il puteti ajuta facand terapie-masaj ,gimnastica ,etc, iar daca diferenta permite ( nu ati specificat diferenta de lungime ) se poate pune un talonet IN papuc si poate purta orice .Sunt copii care au trecut prin asta si cred ca ar trebui sa vorbiti cu parintii despre experienta lor .
Gerard Stroe 5:29pm Dec 14
Cel mai important pentru el, este ca dumneavoastra (familia) sa nu priviti situatia ca pe un handicap ci ca pe o alta forma de normalitate. Pentru el aceasta este normalitatea si este ok cu ea, pentru ca nu stie cum este altfel si are nevoie ca si persoanele semnificative din viata lui sa fie ok cu el asa cum este, sa nu-l compatimeasca, sa nu-l protejeze excesiv etc., ci doar sa-l iubeasca si sa creada in el!
Loredana Tudor 11:48am Dec 16
Tristetea din ochisorii lui e tristetea din sufletul dvs. Acceptati ca este diferit si nu un copil cu handicap. Aceasta diferenta e parte a destinului lui, mai devreme sau mai tarziu intelegeti de ce. Dumnezeu nu greseste, e un copil binecuvantat! Sa va traiasca!
Terapeuti RO 12:50pm Jan 7
Raspuns 1: Copilul a facut kinetoterapie si am incercat si terapia Bowen. Diferenta de lungime a continuat sa creasca. Ne-am mutat din tara si am stopat tot pentru ca nu cunoastem limba si ne e greu sa cautam terapeuti. Ma sfatuiti sa continui cu konetoterapia?
Terapeuti RO 12:50pm Jan 7
Raspuns 2: Raspuns 2: Niciodata nu l-am tratat diferit. Ne comportam perfect normal cu el. Il iubim, dar il si certam cand face prostioare. Din partea noastra nu va simti ca are ceva diferit. Eu ma gandesc doar la strainii care vor intra in viata lui.
Terapeuti RO 12:51pm Jan 7
Raspuns 3: Mi-as fi dorit mai multe sugestii din partea psihologilor din acest grup. Multumesc.
Mariana Breazu 12:55pm Jan 7
Subscriu opiniilor doamnei Luminita Bunescu si domnului Gerard Stroe. Nimeni nu e perfect. El e special. :)
Luminita Bunescu 3:40pm Jan 7
Singur că va recomand kinetoterapie sub formă de exerciții fizice,înot,masaj,electroterapie ,el este în continuare în creștere până la~20 de ani si se pot produce schimbări in defavoarea lui dacă nu este urmărit de un specialist pe perioada creșterii.
Diana Bordeianu 7:49pm Jan 23
Diferenta dintre el si ceilalti odata ce este observata – ea este o diferenta. Nu puteti ascunde sau feri ceva ce este evident. Vor exista oameni destupati, care il accepta pe el asa cum este – cum exista probabilitatea ca uneori sa intalniti oameni ce critica. De regula, copiii cu particularitati sunt constienti de ele, dar nu se simt intr-un anumit mod deoarece ei asa s-au nascut si nu categorisesc ca noi. Ei asa au invatat sa traiasca. Mult curaj si lucrati la increderea dvs in propriul copil si la acceptarea acestuia ca atare. Fiti mandra de el si bucurati-va de realizarile lui. Fericirea si implinirea sta in mult mai multe lucruri si este infinita in comparatie cu o astfel de diferenta. Daca va centrati doar pe asta s-ar putea sa nu vedeti padurea de copaci.
Postat în Afectiuni fizice | Boala fizica, Copii | Relatia cu copiii | Sarcina, Sfatul terapeutului
Etichete: ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita