Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Prima bataie mi-am luat-o cand aveam 3 ani, cauza: faceam pe mine, imi amintesc si acum clipele acelea cu groaza. Ambii parinti ma bateau, dar cel mai tare tatal. El a invatat-o si pe sora mea mai mica sa dea in mine: ”Du-te la frate-tu si da-i doua palme!”. Raspunsul mamei: ”Tu ai fost iubit destul, acum e randul ei”.
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:
Salut,sunt adolescent,provin dintr-o familie traditionala din mediul rural dar locuiesc in mediul urbal,alaturi de ai mei.Pot spune ca am avut o copilarie frumoasa dar si…traumatizanta,nu am fost educat cu vorba buna,ci cu agresiuni fizice si verbale.Prima bataie mi-am luat-o cand aveam 3 ani,cauza:faceam pe mine ,chiar imi amintesc clipele acelea cu groaza.Acesta nu a fost primul si ultimul eveniment negativ ci bataile au mai continuat din cauza faptelor mele de copil ”energic” .Ambii parinti ma bateau,dar cel mai tare tatal.El a incercat sa-mi corecteze comportamentul prin violenta dar pot spune ca aceasta ”experienta” a adus frica si ura mea fata de acesta.Timpul a trecut…am crescut,bataiele au disparut dar a aparut agresivitatea verbala la parintii mei,ma certau din orice faceam ,mereu eram corectat pentru greseli cu injuraturi dar niciodata apreciat pentru faptele mele…Cand aveam 10 ani,sormea s-a nascut.Peste 2-3 ani ,ai mei mi-au dat responsabilitatea de a av |
|||
|
|||
Descrii o copilarie tare grea pe care nici un copil nu merita sa o aibe si imi pare rau ca ai trecut prin asta! Cu ce ti-ai dori sa te ajutam noi?
|
|||
|
|||
In situatia ta exista in general doua variante. Prima ar fi sa cauti dragoste si sustinere acolo unde nu o poti obtine. Iar asta fac foarte multi oameni. Parintii tai probabil te iubesc, dar nu stiu sa o arate. A doua varianta ar fi sa cauti sustinere (si) in alta parte. De exemplu la o bunica, la un profesor, la un preot, eventual un psiholog sau in general o persoana adulta cu care sa te poti sfatui si care ss iti fie un sprijin moral la nevoie. Crezi ca poti gasi asa ceva?
|
|||
|
|||
trage tare , sa poti pleca din aceasta "familie" , da examen ptr facultate si alege o facultate din alt oras , si pleaca ! asta e tot ce poti face , pe termen lung , fa-ti un astfel de plan , de studiu , ca sa poti ajunge la universitate.
|
|||
|
|||
Imi pare rau pentru situatiile prin care ai trecut. Am avut o copilarie similara. Imi poti scrie in privat daca doresti sa discutam.
|
|||
|
|||
Povestea ta e impresionanta, dar nu te voi ajuta cu nimic, daca incep sa te compatimesc. Numai faptul ca ti-ai schimbat look-ul, spune despre tine, ca ai nevoie de atentie si afectivitate. Incearca sa vorbesti cu parintii tai, cund sunt impreuna, sa le explici cum vezi tu lucrurile. Nu fugi, nu te ascunde, infrunta-i si vorbeste-le in fata, dar cu calm, nu te enerva si nu tipa. Demonstreaza-le ca tu esti ” adultul” si te comporti ca atare, daca ei, mai ales tatal nu a stiut niciodata sa se comporte civilizat. Faptul ca nu ai acceptat sa te tunzi, este minunat, deja ai inceput sa-ti iei viata in piept. Nu ma intelege gresit, in felul acesta tu nu vei prelua controlul asupra tatalui, dar prin schimbarii atitudinii tale, il vei ” obliga” sa-si revizuiasca comportamentul vizavi de tine. Si inca ceva, daca incepi o discutie cu parintii tai, nu reprosa problemele din trecut, ramai in prezent. Incearca sa traiesti detasat si pregateste-te de facultate, intr-o zi te vei elibera definitiv. Mult succes!
|
|||
|
|||
Te putem doar ghida, ajutorul ti-l vei da singur. Sau vei invata sa te inconjori de oamenii potriviti…
|
|||
|
|||
RASPUNS: "Pot spune ca am un plan bine pus la punct cu viata mea,o sa urmez o facultate de elctronica si eventual voi pleca din tara pentru a-mi face un rost. Fiind adolescent imi place sa ma descurc singur,o idee opusa din partea parintiilor mei nu ma poate convinge decat daca are argumente puse bine la punct. Chiar daca am trecut prin nistre traume de-a lungul copilariei mele,asta nu m-a oprit sa ma refugiez in lumea drogurilor si a alcoolului. Ca orice copil am avut si eu visele mele ,sa devin fotbalist profesionist,dar nu s-a putut,deoarece tata mi-a prosmis ca ma va inscrie la un club de juniori dar nu a mai facut-o chiar daca aveam calitati de jucator. Dupa multe promisiuni strambe din partea alor mei ,nu mai am incredere in oameni ,vorba aia ”daca nu ai incredere in mama ta ,in cine sa ai?”.Legat de mama,pot spune ca nu ma poate intelege,ma compara cu alti colegi,imi violeaza intimitatea (profilul de facebook),imi umbla prin lcururile ,dar aceste ”obiceiuri” i se par foarte normale ,chiar daca pe mine ma deranjeaza enorm."
|