Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Va scriu cu speranta ca poate ma puteti ajuta cu ceva sfaturi sa pot iesi din starea in care ma aflu.Am 31 de ani ,casatorita de 6 luni cu un om deosebit la suflet.De 6 ani ma lupt cu o problema de sanatate – un craniofaringiom .Pe tot parcursul acestei perioade am reusit sa tin sub control Pacostea prin terapii alternative,alimentatie si credinta.Provin dintr-o familie cu probleme cu un tata alcoolic si agresiv.Toate problemele din viata mea m-au motivat sa lupt pt ceea ce imi doresc…am trecut peste foarte multe dezamagiri cu brio…ma consider o luptatoare si sunt mandra de mine per total,insa in ultima perioada ma simt epuizata( toate analizele facute sunt bune ,deci nu e Pacostea vinovatul)Mentionez ca pt a imi implini dorinta de a-mi cumpara o garsoniera lucrez de cativa ani ca ingrijitoare de batrani in Italia.Ultimul loc de munca(2 ani) spre deosebire de ce am avut in trecut aici este bun,sunt apreciata pt ceea ce fac si m-a ajutat sa imi indeplinesc visul.Problema mea e
ca am doar 6 ore libere joia si concediul,in rest 24 din 24 sunt doar eu cu batrana ,o femeie de 91 de ani cu probleme de memorie si alte afectiuni.Sunt o persoana cu foarte multa rabdare,insa am inceput sa simt ca ma sufoc si sa am impresia ca parca nu apartin nici unui loc …ma simt rau in casa,ma simt in plus pe strada…tot imi repet ca “inca un pic si se va termina cu sacrificiul acesta”dar am impresia ca cineva ma strange de gat,nu dorm bine si cu greu reusesc sa ma concentrez la ceva pt mine,cu restul deja parca am devenit un robotel.
Pe sotul meu l-am cunoscut pe un site de matrimoniale …a fost singurul cu care am avut impresia ca ne cunoastem de o viata …s-a legat o relatie frumoasa.Romanticism total cu cererea in casatorie la Venetia,apoi a urmat casatoria organizata de la distanta intr-un mod total netraditional,dar de vis -o cabana la munte inchiriata pe 3 zile alaturi de o mana de oameni ,cei mai importanti pt sufletele noastre.Am fi putut ramane in tara el avea deja apartamentul lui,dar nu am fost deacord…in primul rand din frica de a nu ajunge sa depind de el(cred ca am ramas traumatizata de divortul parintilor mei)si pt a nu fi constransa sa traiesc in orasul de unde provine si in care stau si parintii lui (care au conceptii total diferite de ale mele).Sotul meu si-a schimbat locul de munca, noul post fiind mai solicitant si cade frant seara,nu mai reuseste sa fie la fel de prezent .Am incredere totala in el, nici nu simt sa fie vorba despre altcineva la mijloc si nu stiu cum sa deblochez situatia asta.E greu la distanta (mentinem aceasta relatie in stilul acesta de 1 an jumatate),insa mai e vorba doar de 5 luni …Cum sa procedez sa ma pot relaxa putin,sa evit starea asta anxioasa?Cu ceaiuri,aromoterapie si planuri de viitor repetate continuu am tot incercat ,dar au efect doar pe moment.Cum sa mentin satisfacator relatia asta la distanta cu sotul meu ?
Multumesc pt rabdarea de a citi aceste randuri.

pentru doar 5 luni continuati sa intariti ce ati facut pana acum in relatie, se va termina problema. Stresul si oboseala sunt cumulative si se pare ca au dat nastere unei stari anxioase care nu mai este tratata suficient doar cu ceaiuri; sfatul meu ar fi sa consultati un psihiatru, exista anxioltice usoare, chiar homeopate care sunt mult mai eficiente; tratati simptomele si incepeti-va viata impreuna. Asa pare situatia prezentata. Succes!

Incercati sa vorbiti cu un terapeut care face si consiliere / terapie on-line. Solutii sunt!.