Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Sunt foarte ingrijorata pentru fiul meu de 19 ani, cu care am avut dintotdeauna o foarte buna comunicare. Am tras mereu nadejde c-o sa-si faca prieteni de varsta lui. Nu s-a intamplat asta, relationarea cu colegii se termina la sfarsitul cursurilor. A crescut intr-un climat familial cu probleme, cu o comunicare precara intre parinti, cu conflicte la care a asistat…

  441 vizite

Actualizat: 16 mai 2017 | 8.5 raspunsuri
8:13am Apr 28
Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Buna ziua.
Sunt foarte ingrijorata pentru fiul meu de 19 ani , cu care am avut din totdeauna o foarte buna comunicare . Sunt fericita si onorata sa fiu prietena lui, dar am tras mereu nadejde c-o sa-si faca si alti prieteni de varsta lui. Nu s-a intamplat asta, desi e plecat de acasa de cand a inceput liceul iar acum e la facultate. Nu a avut parte de traume sau alte sicanari din partea colegilor la scoala. A fost un bun coleg, respectat , dar nu s-a imprietenit cu nimeni . Relationarea se termina la sfarsitul cursurilor. La fel se intampla si acum la facultate .
Sa fie o problema? Ma simt foarte neputincioasa,n-as vrea sa fac ceva gresit, sa-l tot bat la cap sa iasa si el cu cineva, mai ales ca el se simte …confortabil asa, desi din discutiile avute i-ar place sa aiba prieteni , o prietena , dar nu iese din carapace pentru a initia relatii…
Mentionez ca a crescut intr-un climat familial cu probleme , cu o comunicare precara intre parinti, cu conflicte la care a asistat …

Ajutati-ma va rog cu un sfat despre cum sa abordez aceasta situatie … Ma doare ingrozitor sa-l vad atat de singuratic…

Va multumesc !
Psiholog Monica Enescu 8:49am Apr 28
Buna ziua! Va inteleg ingrijorarea, si va felicit pentru simtul bun al observatiei in ceea ce il priveste pe fiul dvs. cat si dorinta dvs. de a-l ajuta. Sunteti o mama buna si ca orice parinte, este important ca acesta sa fie mai intai parinte si abia apoi prieten. Ati discutat cu el care ar fi motivele pentru care nu incearca sa relationeze mai mult cu colegii? Faptul ca nu are curajul sa initieze relatii ascunde anumite temeri, o anxietate in relatia cu ceilalti si acest lucru se poate datora climatului familial in care a crescut. Va sfatuiesc sa apelati cu incredere la un psihoterapeut care se ocupa de copii si adolescenti, De asemenea se pot face cateva sedinte impreuna cu dvs. pentru a intelege mai bine dinamica din familie si daca exista traume relationale in trecut. Fiti linistita, acestea se pot rezolva intr-o terapie!
Roxana Albina 9:04am Apr 28
Va felicit ca intelegeti dificultatile fiului dvs , respect!
Adela Vali Stegariu 9:35am Apr 28
Este posibil, ca datorită copilărie să fi creat această legătură puternică (alianță) cu dvs. şi să simtă că trădează relația pe care o aveți dacă ar crea noi conexiuni. Ar fi bine dacă ar putea să vorbească cu un consilier sau psihoterapeut.
Hunea Maria-cristina 9:41am Apr 28
Vad tot mai des recomandare privind vizita la un specialist…dar oare nu poate lucrul asta sa il faca sa se inchida si mai mult….adica mama lui,respectiv cea mai buna prietena sa creada despre el ca are o problema?…intreb pentru ca stiu cazuri…in momentul cand i s-a propus o vizita la psiholog au raspuns:”da ce sunt nebun/a”.Multi nu recunosc ca ar avea o problema si atunci,cred eu e destul de greu de abordat varianta asta.Ce putem face in cazul asta?.Multumesc.
Olimpia Ciocea 4:07pm Apr 28
Daca aveti o comunicare buna si deschisa cu baiatul d-voastra e foarte bine.Cum vede el acest aspect legat de lipsa altor prieteni? Inteleg ca sunteti f implicata sa faceti ceva pt el sau in locul lui dar nu puteti controla lucrurile….Sunteti cumva prea protectoare cu el??? Poate ar fi util sa aveti incredere in capacitatile si potentialul lui ,sa-l incurajati sa se simta el capabil sa-si faca relatii?Aflati care este binele lui, ce isi doreste el , in ce mod are nevoie el sa-l ajutati.Cum vede el acum relatiile in raport cu ce a perceput el in copilarie despre relatii( o terapie ar ajuta aici).Un prim pas ar fi sa va relaxati, sa-i acordati incredere si independenta(emotionala ).Inteleg ca ati avut niste momente dificile in relatia cu tatal lui , e posibil ca aceste aspecte sa fi lasat o ,,amprenta” emotionala si pt d-voastra? De asemenea e important si cum vedeti d-voastra relatiile si ce mesaje ati transmis verbale sau nonverbale mai departe.Cati prieteni aveti d-voastra? Puteti sa fiti un exemplu pt el in modul de a initia relatii! Mult succes!
9:02am May 3
RASPUNS DIN PARTEA PERSOANEI CARE A PUS INTREBAREA: “Va multumesc foarte mult pt raspuns. Mi-e de mare ajutor.
As mai indrazni cu o intrebare . Ce parere aveti daca as incepe eu sa merg la specialist ( am si eu, slava domnului, o gramada de rani
adunate inca din copilarie, greseli facute pe care acum le
constientizez si pt care ma mustra poate prea mult constiinta etc ) si apoi sa mi se alature baiatul …si eventual sa continue singur daca asta ar fi recomandarea psihoterapeutului…?
Noi discutam deschis despre orice, asculta si tine cont de sfaturile mele , dar au fost situatii in care a demonstrat ca are o personalitate puternica si nu s-a lasat influentat.In legatura cu acest aspect, mi-a spus transant sa am rabdare ca lucrurile astea se rezolva de la sine…ceea ce eu nu mai cred, dar cum sa-i spun si lui ca ne-ar prinde bine o mana de ajutor specializat… ?”
Remus Costache 9:51am May 3
Îi spuneți pur și simplu…calm și cu liniște. Că vă gândiți la binele lui și că v ar prinde bine la amandoi o părere a unui profesionist.
Psiholog Monica Enescu 7:16am May 4
Este benefic atat pentru dvs. cat si pentru baiat sa mergeti la psihoterapie. Poate daca veti incepe dvs ii va fi mai usor sa accepte si el sa vina. Incercati sa nu-l constrangeti ci sa-i lasati libertatea de a alege.
Soare Fericire 2:31pm May 15
Baiatul Dvs se plange ca nu poate sa isi faca prieteni? Care este punctul lui de vedere pe aeasta tema?
7:03am May 16
RASPUNS DIN PARTEA PERSOANEI CARE A PUS INTREBAREA: “Tocmai, ca lui nu i se pare ca ar fi o problema. E foarte ocupat cu scoala ( e in anul I la medicina), unde zice el ca nu are probleme de socializare…
De asta mi-e greu, ca doar eu sunt ingrijorata de situatia asta…”.
Postat în Adolescenti | Preadolescenti, Copii | Relatia cu copiii | Sarcina, Psiholog / psihoterapeut online
Etichete: , ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita