Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:

Buna ziua.
Am 22 de ani studenta anul 1 in bucuresti.
Problema mea este ca sunt foarte nemultumita de mine si in acelas timp am pretentii mari, mie greu sa fac eforturi si nimic nu ma entuziasmeaza.

Ma trezesc foarte greu dimineata, dorm cam mult, lipsesc mult de la studii si nu am chef sa ma implic in mai nimic.
(urmez cursurile facultatii de teologie sectia arta sacra, de la anul si psihologie si fac codite afro ca sa castig bani sa ma intretin, la facultate mi-am luat toate examenele).

Nu ma arat fata de prieteni si colegi ca sunt in aceasta stare.

Cu familia am o relatie perfecta (eu am plecat in bucuresti dupa terminarea liceului, ei au ramas in orasul natal) dar ne intelegem excelent si imi sunt aproape la probleme.

In trecut am facut abuz de droguri pana in august 2011 cand am avut un episod psihotic acut ce a dus la determinarea mea de a renunta la orice substante care imi afecteaza luciditatea si din 2012 nu am mai consumat nimic (nici alcool decat in proporti foarte mici de genul o bere cat sa nu ma ameteasca macar), in 2013 m-am lasat si de fumat tigari si consumat carne si de la inceputul lui 2014 nici cafea.

Imi doresc o cariera artistica in care sa ma afirm – nu mi-e deajuns pictura, fac si contorsionism dar la un nivel prea scazut si nu am chef sa ma antrenez, scriu si versuri si mi-ar placea sa "cant" un fel de hiphop-blues am idei si in design vestimentar (am facut fost si la liceu in sectia design v.), in acelas timp vreau sa ma curat de pacate din punct de vedere crestinesc, am si o pasiune pentru studiul bolilor psihice si ma gandesc ca daca acumulez cunostinele necesare, avand in vedere experientele prin care am trecut as putea ajuta oameni fiindca pot empatiza.

Deci, acestea fiind spuse probabil nelinistea mea si lipsa de "chef" este nascuta din faptul ca sunt imprastiata si nu stiu ce sa fac in viata. Dar faptul ca stiu acest lucru, tot nu ma ajuta. Mi se pare ca trece timpul si eu nu fac nimic, raman "proasta" si voi regreta.

Oare ce pot face?

parerea mea este ca nu trebuie sa faci teologia ca sa il gasesti pe Dumnezeu! Daca vrei sa te duci pe psihologie atunci focalizeaza-te pe ea si atat. Ce inteleg eu este ca simti nevoia de a te concentra pe o singura directie si iti recomand sa iti dai ascultare. Succes!

Sfatul meu este sa testezi zona cursurilor de dezvoltare personala sau spiritualitate – ce vei considera ca ti se potriveste. Sunt convinsa ca atunci cand vei gasi acel drum care este pentru tine, il vei recunoaste fara dubii. Esti tanara, cu talente in mai multe directii (dupa cate scrii) , si cu multa vointa (sa poti renunta si la droguri, si la tigari, cafea in 2-3 ani e ceva de admirat!). Mai ai nevoie de o doza de incredere si apreciere de sine!

Ai toate motivele sa ai încredere in tine si chiar sa fii mândră de tine dat fiind faptul ca esti multitalentata, apoi puterea de a lupta contra drogurilor. Cred ca ai nevoie sa iti gasesti un sens, prin care sa simti efectiv ca traiesti. Unii il gasesc practicand un hobby, altii prin iubire, altii invatand mereu ceva nou. Te-ar ajuta un curs de dezvoltare personala sau cateva sedinte in care sa te explorezi. Dupa cum te-ai descris vad ca esti un om deosebit. Invata sa-ti multumesti pentru cine esti acum, cu incredere si dragoste accepta-te, iarta-te si impaca-te. Ai evoluat mult si in bine. Ai motive!!!

Încearcă sa te focusezi doar pe un lucru si sa il faci perfect, ulterior poți trece mai departe la următoarea provocare. In viață o sa ai mereu parte de tot felul de chestii interesante, trebuie sa înveți sa te focusezi doar pe un lucru pana il definitivezi apoi alegi altceva ce îți place si continui cu acela. Făcând prea multe lucruri deodata, ajungi sa nu termini nici unul si sa nu fi mulțumită de tine. Ai destula voința si putere sa faci tot ce vrei, trebuie doar sa le prioritizezi si sa renunți la a le face toate odată. Un curs de autocontrol si cunoaștere de sine te-ar ajuta sa nu mai fi împrăștiata.