Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:

Buna. Numele meu este Ana. In prezent sunt casatorita si am doi copii.Copilaria mea nu a fost una usoara. La varsta de 7 ani tatal meu a decedat, iar mama a ramas cu toate responsabilitatile. Mama era la a doua casatorie din care am rezultat eu si inca doi frati mai mici.In copilarie mama era foarte aspra,in special cu mine. Dupa ce tatal meu a decedat, mama si-a luat servici iar eu in general eram responsabila pt tot acasa, evident dupa scoala. Nu aveam voiesa plec de acasa, dupa ce am crescut am fost foarte atent supravegeata. La scoala nu eram acceptata datorita faptului k nu aveam o situatie financiara buna si din cauza ca tatal meu a murit, ceea ce ma impins sa invat bine.ani au trecut iar la 15 ani mam indragostit de un baiat care era in scaun cu rotile din cauza unui accident. Mama a fost de acord cu relatia stiind ca oricum nu o sa mearga si dandu-si seama ca de fapt era mai mult mila decat iubire, pentru ca eram o persoana foarte miloasa, dar tinea sus si tare sa nu
am relatii intime cu nimeni inainte de casatorie, ceea ce am si facut!Cat timp am fost cu baiatul acela totul parca mergea mai bine. Mama se purta mai frumos si ma respecta. Dar dupa ce neam despartit, intro zi in care verisoara mea sa casatorit am vrut sa ies si eu sa o vad mireasa, dar mama sa suparat atat de tare pe mine ca nu am ascultat-o sa stau in casa si sa o ajut, incat miaspus ca nu ma iubeste si niciodata nu ma iubit si ca sa casatorit cu tata doar pentru ca a ramas insarcinata cu mine.Din acel moment am facut tot ce am putut sa imi gasesc un baiat si sa ma casatoresc. La 16 ani l-am intalnit pe actualul sot. el avea 18 ani si dupa un an neam casatorit. Am hotarat ca pt moment sa ramanem la mama.totul a inceput sa fie iarasi bine iar la 3 luni de la casatorie sotul meu sia gasit de lucru in alt judet si am hotarat sa ne mutam. dupa ce neam mutat la cateva luni am ramas insarcinata,si am hotarat ca nu pot sta in fiecare zi singura in casa asa ca iam propus sa ne mutam inapoi.El nu sia dorit lucrul acela dar pt ca am insistat foarte mult pana la urma lam convins.Mama spusese sa mergem acolo, ca trece casa pe noi,o sa avem intimitatea noastra si totul o sa fie bine. Asa ca lam convins pe sot si am plecat inapoi. Si au inceput problemele. Mama nu sa tinut de cuvant, noi nu aveam intimitate,se baga peste tot, eu trebuia sa fac tot, certuri si tot asa. intre timp am nascut primul meu Baietel Natanael Beniamin. Lucrurie au continuat tot asa, eu am ramas iarasi insarcinata dupa un an, dar din cauza stresului si a lucrului prea mult am pierdut sarcina. Dupa cateva luni am ramas insarcinata iarasi si am nascut iarasi un inger de baietel Samuiel Mihai, in timpul sarcini cu el am avut ceva probleme de sanatate, iar dupa ce am nascut la cateva luni ne-am hotarat sa ne mutam cu chirie, am zis ca o sa avem liniste si intimitate. Bineinteles ca mama a facut fff urat dar in final am reusit si neam mutat in oras, mama avea casa la tara. am sperat ca mutandune o sa se schimb lucrurile dar sotul meu desi a devenit foarte gelos, rar se intampla sa avem momente de intimitate.Recunosc ca in timpul sarcinilor am pus kg pe mine pe care nu am reusit sa le mai dau jos. Asa ca vazand ca sotul meu nu ma mai vrea, am inceput sa pierd timpul tot mai mult pe retelele de socializare. incercam sa umplu golul. si dupa cateva luni mam imprietenit cu un baiat, din Algeria, la inceput doar vorbeam vrute si nevrute, dar dupa un timp am inceput sa ii spun problemele mele si el incerca sa imi faca zilele mai bune.Nu il vazusem in realitate dar fiindca starea mea emotionala era foarte subreda am inceput sa tin tot mai mult la el. abia asteptam sa vorbesc cu el, si el a inceput sa tina la mine, dar intro zi am realizat ca nu este bine, kam sot si copii si am spus ca sa o terminam. El sa suparat si lea spus parintilor lui k vrea sa se casatoreasca,el fiind musulman. Parintii lui iau gasit o fata si el sa logodit cu ea.ntre timp sotul meu a plec
at in Germania iar eu am inceput iar sa vorbesc tot mai mult cu el, si mia spus k o sa se casatoreasca. cand am aflat prima data am lesinat! timpul a trecut iar dupa aproape un an sotul meu sa intors in romania dupa mine si dupa copii. eram atat e disperata sa ma simpt iubita incat orice barbat vedeam imi imaginam cum e in intimitate k el. in afara gandurilor nu miam inselat niciodata sotul. Aici in Germania am venit la sora lui care nu ma suportat si nici in ziua de azi nu ma suporta. mereu ceva nu este bine, certuri si tot tacamul. nu pot sa zik k sotul meu nu imi tine partea. mio tine dar in intimitate e tot mai rau. dupa ce am venit am realizat ce el este forte bun la pat si ma poate face fericita dar a durat doar vreo doua saptamani si ceea ce nu inteleg este unde a invatat el atatea pt ca el sustine k nu ma inselat. Sora lui tot incerca sa ma convinga ca nu e un lucru gresit daca el se va duce la un bordel si se va culca cu alta ca doar se distreaza k mn e casatorit, iar amantul ei a incercat sa ii faca invitatie si de fata cu mine sa mearga la bordel.inainte sotul meu era o fire blanda dar acu se enerveaza chiar mai repede decat mine si cand lam intrebat intro zi de ce nu ma mai vrea ca femeie mia spus sa mai slabesc. Bineinteles ca dupa acel incident nu am mai mancat vreo saptamana, insa nu slabesc orice as face.cand mananc ceva ma simpt vinovata si incep sa plang, am insomnii iar cand adorm am doar cosmaruri de mie frica si mai adorm. serviciu nu am. am lucrat vreo trei luni intrun restaurant dar era programul foarte tarziu si dupa trei luni mam imbolnavit, adica in sensul k imi amortesc mainile si daca tin lingura in mana sa mananc, nu mai puteam tine nimic in maini, asa k nu am mai putut lucra. La medic nu pot samerg din cauza k nu stiu limba deci nu am fost la medic niciodata, mereu sunt inchisa in casa si primesc doar reprosuri. Am rugato pe mama si mia trimis distonocalm si somnifere pt ca aici nu se da nimic fara reteta. am ajun
s sa adorm numai cu somnifere, ma trezesc dimineata dupa o noapte de cosmaruri si iau distonocalm. izbucnesc in plans de la orice si in fiecare moment al zilei simpt ca ma sufoc si la propriu si la figurat.cu fratii mei nu prea am ce discuta. sunt buna cand trimit bani sau pachete. in rest nu mai sunt buna.bunici nu mai am. Cu mama tin legatura si invcerc sa ma conving pe mine ca a facut tot ce a facut pt ca ia fost greu singura cu trei copii. si legat de mama are probleme psihice si ea la ranul ei. L a un medic psiholog nu am mers niciodata iar acum nu am conditii sa merg, asa ca nu am nici un tratament.singurele medicamente sunt somniferele si distonocalmul.Nu mai stiu ce sa fac si cum sa o mai scot la capat ca sa nu ajung sa innebunesc la propriu. pentru ca deja incep sa ma enervez si cand aud o frunza cum cade jos.urlu mereu, trec de la o stare la alta in sensul ca acum stau jos blanda si imi plang de mila si imediat ma schimb si ajung sa urlu si sa fiu agresiva verbal
. Stiu ca am o problema dar am nevoie de o parere a unui specialist. Imi pare rau ca nu am scris gramatical dar am si uitat ocupata fiind sa imi spun problemele! Va multumesc pentru intelegere si astept raspunsuri!

Din pacate uneori nu putem depasi anumite probleme decat cu ajutorul unui specialist.Incercati sa va focusati pe solutii.Din pct meu de vedere aveti nevoie de terapie de cel putin durata medie.Un sms pe acest site nu vad sa faca minuni.Cautati psihologi care luceaza voluntar…desi dupa parerea mea nu sunt chiar cele mai potrivite pt ca "fiind gratis"pacientii nu prea isi asuma terapia.Dar decat deloc e bine si asa.