Am 19 ani si probleme grave de comunicare. In anii de liceu am avut o adictie fata de un joc pe calculator. 4 ani m-am inchis in mine, vorbind foarte putin cu cei din jur. Acum am anxietate, dificultate in a conversa fluent. Mi s-a mai spus ca par speriat de bombe, nu sunt o companie buna.
Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapeut online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
19 masculin
Student
3 frati mai mici – cu mama discut destul de rar , nu prea imi place sa vorbesc foarte mult cu ea . Tata e plecat in strainatate si vorbesc cu el odata la saptamana sa zicem si cu fratii mai mici ma inteleg ok , mai glumim etcAm probleme grave de comunicare.Pe parcursul a 4 ani , respectiv in anii de liceu.In acesti ani am dezvoltat o adictie fata de un joc pe calculator jucandu-ma o foarte mare parte din timpul meu liber…In acest mod imi pierdeam mult timp si m-am inchis in mine, vorbind foarte putin chiar si cu parintii.Din aceasta cauza am foarte putini prietni si cunostiintele pe care le am nu doresc sa aiba contact prea mult cu mine pentru ca nu prea am ce sa spun interesant, eu zic ca ei ma vad plictisitor si intr-un fel o cred . Imi pare rau ca dupa o perioada de 4 ani de inchidere in mine , acum cand incerc sa imi fac prieteni imi este foarte dificil … Am anxietate , intru in vorba cu cineva nou si am dificultate in a conversa fluent sau daca vorbesc nu stiu cum sa mentin o conversatie sau sa fac persoana de langa mine sa fie interesata sau macar sa ii fac astfel ziua mai buna .. Sunt un baiat serios , foarte serios si la fata si nu stiu sa fac glume bune sau pe cei pe care ii cunosc recent
nu reusesc sa ii fac sa rada ..Cred ca si mesajul meu noverbal ma impiedica , mi s-a mai spus ca par un baiat speriat de bombe sa spunem , prefer sa tac , vorbesc rar si incerc sa depasesc aceste aspecte negative dar nu reusesc . Imi pare rau ca nu sunt o companie buna pentru foarte multi desi as vrea sa fiu, ce as putea face ca sa repar sau sa corectez aceste ”defecte”?
Student
3 frati mai mici – cu mama discut destul de rar , nu prea imi place sa vorbesc foarte mult cu ea . Tata e plecat in strainatate si vorbesc cu el odata la saptamana sa zicem si cu fratii mai mici ma inteleg ok , mai glumim etcAm probleme grave de comunicare.Pe parcursul a 4 ani , respectiv in anii de liceu.In acesti ani am dezvoltat o adictie fata de un joc pe calculator jucandu-ma o foarte mare parte din timpul meu liber…In acest mod imi pierdeam mult timp si m-am inchis in mine, vorbind foarte putin chiar si cu parintii.Din aceasta cauza am foarte putini prietni si cunostiintele pe care le am nu doresc sa aiba contact prea mult cu mine pentru ca nu prea am ce sa spun interesant, eu zic ca ei ma vad plictisitor si intr-un fel o cred . Imi pare rau ca dupa o perioada de 4 ani de inchidere in mine , acum cand incerc sa imi fac prieteni imi este foarte dificil … Am anxietate , intru in vorba cu cineva nou si am dificultate in a conversa fluent sau daca vorbesc nu stiu cum sa mentin o conversatie sau sa fac persoana de langa mine sa fie interesata sau macar sa ii fac astfel ziua mai buna .. Sunt un baiat serios , foarte serios si la fata si nu stiu sa fac glume bune sau pe cei pe care ii cunosc recent
nu reusesc sa ii fac sa rada ..Cred ca si mesajul meu noverbal ma impiedica , mi s-a mai spus ca par un baiat speriat de bombe sa spunem , prefer sa tac , vorbesc rar si incerc sa depasesc aceste aspecte negative dar nu reusesc . Imi pare rau ca nu sunt o companie buna pentru foarte multi desi as vrea sa fiu, ce as putea face ca sa repar sau sa corectez aceste ”defecte”?
Lasa un comentariu
Copyright © 2011 - 2024 Terapeuti.ro | Toate drepturile rezervate.