Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Buna ziua. Am 18 ani si am un trecut despre care mi.e frica sa vorbesc cu partenerul meu. Voi incepe prin a va povesti despre trecut: la varsta de 14 ani am avut prima relatie sexuala. Apoi dupa esecul acelei relatii, care a durat timp de 2 ani de zile, am vrut sa ies din tipare, sa fac o nebunie, sa fac ceva sa pot uita de ce s.a intamplat. Eram naiva, pot spune ca si acum sunt, dar nu in aceeasi masura. Am ales ca eu cu prietena mea cea mai buna si cu 2 baieti sa facem sex impreuna, dar oarecum separati. Fiecare cu partenerul ei, dar in aceeasi camera…. Am realizat ce prostie am facut, inainte nu ma gandeam absolut deloc ca ma va afecta sau ca as putea fi judecata, insa odata cu trecerea timpului am simtit cum lumea ma judeca si fara sa ma cunoasca, asadar imi era si mai frica daca ar stii totul despre mine. Dupa acea relatie, a urmat o relatie de 3 luni, baiatul afirmand ca eu sunt prima din viata lui. I.am povestit despre trecut si mi.a spus sa am grija ca daca voi mai
avea sansa sa iubesc pe cineva pentru care sunt prima din viata lui sa nu dau frau tuturor amintirilor, ci sa crestem impreuna, sa prindem incredere si apoi sa ii povestesc. Nu a fost singurul care mi.a dat acest sfat, iar eu ca proasta l.am crezut. S.a terminat relatia, a durat o pauza de ceva timp, apoi am fost cu un baiat timp de 2 saptamani, in care noi doar ne masturbam reciproc, dupa care el m.a inselat. Dorind sa ma aiba inapoi m.a cautat si a cautat si la prietenii mei solutii ca sa fim iar impreuna. Eu ca sa ma razbun, am ales sa ma numesc prietena cu beneficii cu verisorul lui mai mic, care si el vroia asta. Nu s.a intamplat nimic sexual, mentionez, doar am vrut sa vad daca.l afecteaza ca eu sunt apropiata de verisorul lui mai mic… Bineinteles, pe moment a avut efect, dar apoi regretam. Tot timpul am regretat fiecare decizie pe care am luat.o. In momentul in care decideam ceva ziceam ca e cea mai buna solutie, apoi iesea la iveala prostia care am facut.o. Apoi am
mai avut 2 relatii, nimic special in prima, in a 2a in schimb cand am ajuns in pat, eu am ales sa nu ma dezbrac, pentru ca nu sunt dezvoltata ca alte fete, ma simteam penibila si incomod, mai ales ca toate relatiile mele s.au incheiat prin eu a fi inselata. Lui nu i.a convenit ideea de a nu ma dezbraca si s.a stricat tot. In acel moment am zis ca mi.a pus capac. Simteam ca n.o sa fiu buna pentru nimeni si multe alte ganduri de genul. Acum sunt impreuna cu un baiat minunat, de 1 an de zile aproape, si fiindca eu sunt prima din viata lui am facut cea mai mare prostie de a.l minti. Bineinteles, incapatanata cum sunt am sustinut ca ce i.am povestit din trecutul meu era adevarat. Ceea ce asa era, doar ca nu era tot. I.am povestit cat am crezut ca poate suporta si cat sa nu inceapa sa ma judece. Acum dupa 1 an, situatia s.a agravat. A auzit despre mine tot felul de chestii, recunosc unele adevarate, altele nu. Iar acum fiinda am sustinut atata timp ca ce i.am povestit e tot, am a
les sa.i spun defapt cine sunt si cat de falsa am fost din frica de a nu fi judecata. Si bineinteles, nu ma crede. Nu stiu ce se intampla cu mine, de ce fix cu baiatul cu care imi doream sa ajung foarte departe in viitor nu am putut sa.i spun. Va rog frumos, ce se petrece cu mine? Am nevoie de ajutor, vreau sa ma schimb, sa.i dovedesc ca nu e totul numai despre mine, sa.i dovedesc ca indiferent ca l.am mintit acum sunt cu totul alt om dupa toate care le.am facut. Sa.i dovedesc ca m.am schimbat radical, dar vreau sa inteleg de ce am simtit nevoia sa fac asa ceva… De ce am ajuns un monstru la o varsta asa frageda?

ma gandesc ca problema ta necesita atentie mai mare, preferabil cu un psihoterapeut, insa nu cred ca esti un monstru… mai degraba senzatia mea este ca din cauza a ceea ce ai trait si simtit in trecut, cumva, ai ‘reusit’ in aceasta relatie sa te ‘sabotezi’… in sensul de a te pedepsi/a-ti refuza acest partener minunat pt a te pedepsi. Ma gandesc ca este o posibilitate. Incepe totusi o psihoterapie. Se poate, succes!