Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
M-am despartit de logodnicul meu cu care am stat 4 ani. La inceputul relatiei am stat cu parintii lui, lucru care nu m-a incantat foarte tare.
Mesaj:
Buna ziua. De cateva zile m-am despartit de logodnicul meu cu care am stat 4 ani. La inceputul relatiei am stat cu parintii lui, lucru care nu m-a incantat foarte tare deoarece mereu erau discutii pe tema banilor sau altele. El, de cand il stiu are probleme si cu bautura, lucru care isca si mai multe certuri. Cand incepeau certurile, plecam la parinti, care locuiesc la distanta de vreo 40 de minute, stateam cateva zile suparati dar ne impacam. Am reusit sa ne mutam singuri, dar acest lucru nu a fost tocmai un lucru bun, deoarece certurile au fost si mai dese. El s-a apucat de fumat, bea tot mai mult si mai des, lipsa banilor…La fiecare cearta faceam ce stiam mai bine, bagajelul si plecam la parinti. Eu am si diabet insulinodependent si din aceasta cauza am pierdut si o sarcina. Acum la ultima cearta a adus in discutie si tema unui copil. L-am iubit si il iubesc, dar mereu am simtit ca eu am vrut sa fac sa fie bine si relatia noastra sa mearga. Am vrut o familie cu el cu toate ca ma minteam singura. Avea obiceiul sa stea plecat ore la baut si eu sa il astept singura in casa, facea datorii pentru bautura… La ultima cearta am plecat din nou. El nu mai vrea sa mai fim impreuna cu toate ca inca spune ca ma iubeste. Parintii si anturajul l-au influentat mereu. Cu toate ca stiu ce a facut si cum a fost alaturi de el, acum eu sunt cea care sta si plange dupa el. Imi vine mereu sa iau telefonul in mana sa il caut. Va rog sa ma sfatuiti ce sa fac pentru a trece peste si pentru a accepta ca poate totusi acesta e sfarsitul relatiei. El a fost plecat o perioada de 6 luni in care eu am facut o depresie urata. Il iubesc si stiu ca ma iubeste, dar nu il inteleg. Va multumesc! |
|||
|
|||
ce va pot sugera este sa va ganditi la ce este mai important pt Dvs.: aceasta relatie toxica sau sanatatea Dvs si eventualitatea gasirii unui partener potrivit care sa va poata oferi ce aveti nevoie. Succes!
|
|||
|
|||
Ati luat o decizie sanatoasa pentru echilibrul dvs. emotional: ati realizat ca relatia cu el va facea mai mult rau decat bine si ca nu are rost sa incercati sa munciti pentru aceasta relatie atata timp cat el nu face asta (adica sa renunte la bautura). Este clar ca dansul nu este pregatit pentru un asemenea angajament (casatorie, familie, copil), iar acest lucru nu va fi rezolvat doar prin faptul ca il iubiti. Este timpul sa va ganditi la dvs. si la cum puteti fi fericita si fara el, avand planuri de viata separate.Atunci cand simtiti ca doriti sa va intoarceti la el, gasiti-va ceva care sa va distraga atentia indeajuns cat sa treaca acest impuls. In timp, dupa ce treceti prin doliul relatiei (fiindca este o pierdere si aveti nevoie de timp sa treceti peste ea), veti descoperi ca sunteti o noua persoana, mai buna si mai puternica decat inainte.As vrea sa va recomand si o carte: “Femei care iubesc prea mult”, de Robin Norwood. Este exact despre femeile care au probleme in urma relatiilor cu barbati dependenti (alcool, droguri etc.). Vedeti cazurile descrise in carte si vedeti evolutia acelor femei. Ganditi-va cum ati dori sa fiti dvs. peste 5 sau 10 ani si ce ar trebui sa faceti ca sa aveti aceasta viata.
Pentru orice alte detalii si intrebari va stau la dispozitie. |
|||
|
|||
Parintele Arsenie Boca spunea ca nu poti scoate demonul bauturii dintr-un om, si sfatuia pe femei sa paraseasca un astfel de om. Iar el era un sfant si sfatuia asa. Tu ai diabet, stresul este sinucidere curata la tine. Paraseste-l roaga-te lui Dumnezeu sa-ti randuiasca o persoana potrivita, si ai incredere ca va veni acea persoana. Fii tare si nu mai pierde timpul cu cineva care nu merita. Sanatate iti doresc!
|
Copyright © 2011 - 2024 Terapeuti.ro | Toate drepturile rezervate.