Am 25 de ani si ma simt tot mai singura. Lucrez la un birou de contabilitate, doar eu si cei 2 sefi ai mei, ei fiind sot si sotie. Ies cu fetele, dar doar cand vor ele. Prietenul meu s-a despartit de mine deoarece nu s-a intamplat nimic intim intre noi.

Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online:

F, 25 ani
Nu stiu ce sa fac ca pe zi ce trece tot mai singura ma simt. Sunt fata si am 25 ani si lucrez la un birou de contabilitate. Sunt doar eu si cei 2 sefi ai mei. Ei fiind sot si sotie. Nu am colegi. De cand eram in liceu ma confrunt cu timiditatea/lipsa de comunicare. Sunt genul ala de persoana care asculta decat sa vorbeasca. Prietene nu am. Ies cu fetele dar din cand in cand, cand vor ele. De fiecare data cand vreau sa eu sa ies cu ele nu au timp. Mereu sunt ocupate. De 2 luni am terminat o relatie cu un baiat, dar imi este foarte dor de el, imi lipseste foarte mult desi el nu mai vrea sa fie cu mine.
De fiecare data cand mentionez de el atat familia cat si prietenele imi zic sa il uit si sa caut pe altcineva. Mi se pare si ciudat ca dupa ce suntem despartiti si nu vrea sa auda de mine imi da like-uri la poze si imi vizualizeaza povestile de pe Facebook si Instragram. La despartire m-a blocat, dupa cateva zile m-a deblocat si la o luna imi trimite cerere de prietenie. Am acceptat. Toate astea mi se par ciudate. De ce face chestiile astea daca nu mai vrea sa fie cu mine? Desi la inceput a vrut sa fim amici, dar intr-un moment de nervi si soc i-am dat un ursulet de plus inapoi. El mi-a daruit acel ursulet cand am avut o luna si intr-un fel am vrut sa aiba o amintire de la mine si asa ca i-am dat inapoi ursuletul. Stiu ca am gresit, ca nu trebuia sa fac asta. Ma gandesc ca din cauza aia nu mai vrea sa fie cu mine si ca ar prefera sa ramana singur toata viata decat sa se intoarca la mine. El s-a despartit de mine deoarece nu s-a intamplat nimic intim intre noi si nu a mai putut astepta si din cauza ca nu suntem compatibili. Dar e genul ala de persoana care imi doresc, doar ca eu nu sunt pt el ceea ce isi doreste. Si am crezut in el si m-am indragostit foarte tare de el, si acum sunt. Si am vazut in ochii lui si privirea lui ca si el ma iubea la fel. Prima data el a zis ca ma iubeste si dupa aia i-am zis si eu ca il iubesc. Dar se pare ca m-am inselat. De atunci nu am vorbit deloc cu el. Nici macar nu a avut curajul sa se desparta fata in fata cu mine. S-a despartit printr-un mesaj pe Facebook.
Eu sunt si genul ala de fata pretentioasa care mai mult se uita dupa aspectul fizic. Mentionez ca nu am avut relatii intime pana acum si intr-un fel ma simt prost si ciudat. Am mai fost la psiholog in liceu, tot cu timiditatea, dar nu tare m-a ajutat. Parintii mei au divortat de cand aveam 2 ani si pe tatal meu nu l-am vazut niciodata. Locuiesc cu mama. Eu vreau sa ies in oras sa cunosc oameni noi, dar nu am cu cine. Rutina mea zilnica e acasa si la munca. Merg si la sala de fitness dar nici acolo nu am gasit pe nimeni cu care sa vorbesc. Acum ca vine vara si as vrea sa merg undeva nu am cu cine. Numai cu mama. Dar nu as vrea sa ma duc toata viata doar cu mama. Am si eu o varsta si ar trebui sa am familie si copii ca toata lumea. De cand eram mica eram genul ala care ajuta lumea si pe mine nu ma ajuta nimeni. Adica se folosesc de mine. Si nu pot sa fiu rea. Nu e genul meu. Oricat as vrea nu pot fi rea si sa zic nu. Chiar nu stiu ce sa fac sa scap de golul asta de
singuratate.