Critica negativa, barfa, dorinta de control, manipularea, comportamentul imatur si egocentrismul. Forme ale agresivitatii pasive

Daca in articolul anterior vorbeam despre agresivitatea pasiva, formele de manifestare si cum sa va evaluati propria manie latenta, in acest articol vom prezenta modalitatile prin care putem face fata catorva forme ale agresivitatii pasive: critica negativa, barfa, dorinta de control, manipularea, comportamentul imatur si egocentrismul. Inainte de a invata cum sa raspundeti acestor forme de agresiune (fie ele si pasive) ganditi-va daca nu va recunoasteti cumva intr-una dintre urmatoarele categorii: credulul (cel care va crede intotdeauna in bunele intentii ale celor din jur, fara minimum de scepticism care sa il poata proteja de un evental pericol), grijuliul, rugatorul (cel care are foarte mare nevoie de aprobarea celorlalti, incat nu riposteaza nici macar cand devine exploatat), impaciuitorul (cand singura lui grija este sa aplaneze confliectele, devine, de cele mai multe ori, tocmai cel asupra caruia se descarca frustrarile ascunse, fara ca agresorul sa se teama de repercusiuni) si vinovatul (cel care se simte intotdeauna vinovat daca nu va indeplini asteptarile celorlalti). Pentru ca situarea intr-una dintre aceste categorii va va transforma in capacitantul agresorului pasiv (adica in cel care ii creeaza acestuia contextul favorabil in care sa isi poata manifesta mania latenta si care devine, de cele mai multe ori, chiar victima).

Critica negativa

Avem nevoie de feedback, fie el si negativ, dar nu sub forma criticii negative, un fel de “a arunca piatra”. Critica negativa nu este doar o reactie la ceva, ci aduna o multitudine de sentimente refulate de persoana careia ii apartine, sentimente precum manie, gelozie, rusine, stima de sine scazuta, regret etc. Desi raspunsul aproape firesc la critica negativa tinde spre iritare sau manie, altele pot fi insa reactiile mai utile. Pentru inceput, stabiliti daca nu cumva reprosurile au vreo urma de adevar in ele. Este posibil sa fiti doar persoana pe care s-a descarcat agresorul pasiv (in caz contrar, incercati sa va folositi de observatia facuta, chiar si asa, sub forma de critica). Oricum, in orice situatie, in ceea ce priveste reactia dvs. verbala., nu turnati gaz peste foc, ci folositi o exprimare directa, dar nonagresiva, precum: “Poti sa imi spui cum sa fac, in loc sa ma critici?”.

Barfa

Nu capacitati agresorul pasiv permitandu-i barfa! Inchideti subiectul intr-un mod ferm, dar nonagresiv, putandu-i raspunde, de exemplu: “Eu nu vad lucrurile asa.” ori “Pe mine, acest subiect nu ma intereseaza.”.

Dorinta de control

Cu persoanele autoritare, care manifesta dorinta de control, abordati tot stilul asertiv prin care sa exprimati ceea ce credeti despre comportamentul lor, dar este recomandat sa nu le creati impresia ca le puneti in discutie competenta.

Manipularea

Pentru ca manipulatorul se pricepe mai bine ca oricine altcineva “sa v-o plateasca”, sunteti in situatia de a fi extrem de vulnerabili si de a nu va putea controla reactiile. Manipulatorul fuge de raspundere, deci nu ezitati in a-i specifica foarte clar care sunt asteptarile pe care le aveti de la el, aratandu-va totodata disponibilitatea de a-i arata sau de a-l ajuta in situatia respectiva. Important: discutati comportamentul, nu persoana (“Esti rau.” nu este acelasi lucru cu “Ceea ce ai facut m-a facut sa ma simt rau.”)!

Comportamentul infantil

Nevoia imperioasa a agresorului pasiv-agresiv cu comportament infantil este de a fi acceptat de ceilalti. Frica cea mare este ca va fi respins sau ca nu poate fi iubit decat conditionat, astfel incat in majoritatea timpului cauta pe cineva care sa ii poarte de grija si se vaicareste din cauza greutatilor vietii. Ce trebuie sa faceti? Nu deveniti “parintele grijuliu”, rezolvandu-i problemele, adica nu il capacitati, si amintiti-i de independenta ca adult, responsabilitatile care ii revin si ce poate face pentru a se descurca. Oferiti-i ajutorul, dar doar daca ar nevoie reala de acest ajutor.

Egocentrismul

Exista la cel care se erijeaza in vedeta familiei, a grupului de prieteni sau la serviciu. Nu capacitati persoana respectiva alimentandu-i orgoliul. Desi pare de cele mai multe ori un personaj extrem de interesant, riscati sa fiti dezamagiti lasandu-va prea lesne impresionati, deoarece egocentricul nu isi respecta prea des promisiunile, nu dispune de prea multa empatie si pare a avea un set de reguli valabile pentru el si un set pentru ceilalti. De cele mai multe ori aceste persoane tanjesc dupa senzatia de fericire, securitate si atasament pe care au pierdut-o in copilarie, astfel incat ar face orice ca sa ii bagati in seama si sa va acapareze. In acelasi timp, devin excesiv de sensibili si de agresivi cand li se pare ca exista pericolul de a trece pe planul doi.

Test rapid (despre cat de corecte sunt reactiile dvs.)

La o masa de familie, o ruda va ironizeaza (chiar daca sub forma asa-zisei glume) si va pune in situatii stanjenitoare. Este ceea ce face la aproape fiecare astfel de intalnire. Cum procedati?

a) O ignorati, dar plecati de la intalnire.

b) Nu faceti nimic si ii gasiti explicatii prin faptul ca este o persoana singura, spre deosebire de dvs., care aveti familie.

c) Raspundeti cu alte ironii.

d) De fata cu toti ceilalti ii spuneti sa inceteze cu acest comportament.

e) O luati deoparte si ii spuneti ca nu ii puteti tolera comportamentul si ca daca nu va inceta veti pleca.

f) Va ganditi ca in copilarie ati avut si dvs. momente in care nu v-ati comportat frumos cu aceasta persoana, deci acum suportati consecintele.

Singura varianta corecta este e).

Nu este a) pentru ca: se poate ignora un astfel de comportament atunci cand el este izolat, intamplator, dar aici este vorba despre o situatie frecventa.

Nu este b) pentru ca: a gasi scuze pentru acest comportament inseamna capacitarea agresorului, deci permiterea acestui comportament sa se manifeste si intr-o alta imprejurare.

Nu sunt c) si d) pentru ca daca o puneti intr-o situatie neplacuta de fata cu ceilalti o determinati sa gaseasca motive pentru mentinerea comportamentului sau, deci o capacitati.

Nu este f) pentru ca situatia din copilarie nu poate fi comparata cu cea in care avem responsabilitatea de a ne comporta ca persoane adulte, mature.

Varianta e) are mai multe sanse de reusita (chiar daca pasiv-agresivul face, de cele mai multe ori, exact pe dos), pentru ca ii ofera independenta, adica posibilitatea de a alege, explicandu-i consecintele: “Daca nu incetezi, voi pleca.”.

Retineti ca cei care sunt obisnuiti sa-si ascunda mania, sunt obisnuiti, de obicei, sa-si ascunda si alte sentimente, astfel incat nu are sens sa-i luati pe ocolite. Astfel incat abordati comunicarea asertiva, adica vorbiti-le deschis, direct, ferm, dar nonagresiv si politicos, si incercati sa aflati ce ii deranjeaza. Apelati la umor, daca se poate, si la empatie, astfel incat sa puteti permite o evenutala rezolvare a situatiei.

Mania bine ascunsa poate genera toata gama de reactii: de la cele subtile, precum remarcile intepatoare, pana la certurile violente. Tuturor ni se intampla sa ne infuriem, dar e necesar sa invatam cum sa ne gestionam intr-un mod sanatos aceasta furie. In acelasi timp, e important sa invatam sa identificam formele de agresivitate-pasiva pe care le exercita altii asupra noastra, pentru ca ele pot fi extrem de pacalitoare, ceea ce nu inseamna insa ca nu isi ating scopul.

Bibliografie:

Murphy, Tim, Oberlin, Lorian Hoff, Agresivitatea pasiva. Cum sa o recunosti si controlezi la tine si la ceilalti, Editura Trei, Bucuresti, 2005