Mesaj:
Buna ziua! Sunt mama adoptiva, a unui scump baietel, in varsta de 5 ani. Este nazdravan, iar eu, desi constienta, nu pot actiona dupa principii, ci dupa starea mea nervoasa. Un asemenea "tratament" am primit de la tatal meu, in copilarie si nu ma pot debarasa, oricat as dori, cu disperare! Vreau sa-mi impulsionez copilul catre lucruri bune, dar nervozitatea si autoritatea mea face contrariul. Vreau sa-i insuflu placerea de a invata, de exemplu, dar lipsa mea de rabdare il face sa-si piarda interesul. Sufar tare ca nu pot controla asta si sufar pentru el, ca nu-l pot ajuta sa creasca frumos! Poate nu pot din pricina copilariei mele… . Va intreb cum sa fac cu mine, ca ceea ce ar trebui sa fac in privinta copilului, am citit si sta si in logica mea, numai ca nu pot aplica.
Multumesc, Ana.

ati putea incerca sa mergeti (intai singura) la un terapeut de familie. Succes!

Va recomand psihoterapie, e nevoie sa va clarificati niste lucruri si niste mecanisme si sa va vindecati.

Ma bucur pt. dvs. ca va constientizati problemele si va recomand sa faceti o evaluare clinica la un psiholog clinician.

De asemenea, va recomand psihoterapie.

Mergeti la psiholog. Nu trebuie sa primiti sfaturi de la noi, ci impreuna cu psihologul sa va rezolvati pb.

Cel mai mare pas, acela de a constientiza ca dvs. sunteti cea care ar putea schimba lucrurile, l-ati facut. Din punctul meu de vedere nu sunt foarte multi parinti care inteleg ca la copiii mici comportamentele sunt in cea mai mare masura reactii la comportamentele persoanelor percepute ca autoritate.Nu ramane decat sa va adresati unui terapeut alaturi de care sa va descoperiti "butoanele rosii", care activeaza nervozitatea, autoritatea, nevoia de a controla , etc, si sa le mariti pragul de sensibilitate.

Draga Ana , iti inteleg ingrijorarea ,mai ales fiind si copil adoptat. Constientizarea comportamentului tau vis-a-vis de el este un lucru important. Starea ta nervoasa este un mod al tau de a fi in orice situatie care cere rabdare,sau doar in cresterea si educatia copilului ? Tratamentele din copilarie lasa intr-adevar urme,dar tot la fel de bine aceasta stare iti poate fi data de teama de a nu fi o mama buna si atunci in loc sa fii calma sa vezi si nevoile copilului,devii nervoasa. Copilul invata suficient si la gradinita,acasa cand vine nu mai trebuie stresat, lasa-l sa se joace ,observa-l cum se joaca, lasa-l sa picteze cu acuarele chiar de murdareste ,da-i sa modeleze plastilina, seara citeste-i o poveste pe care o indrageste el, verbalizeaza cu el ,canta in timp ce faci altceva prin casa , fii ferma cand respecti orele de somn,de masa, in privinta deprinderilor de igiena ,iesi cu el in parc, dar nu-l stresa cu bunele maniere ,lasa-l sa se murdareasca ,sa se joace cu nisip ,sa alerge .Cand intri intr-un magazin si nu poti cumpara ceva spune-i de ce nu poti, la joaca spune-i de ce nu-i voie sa dea in alt copil. Joaca mingea cu el,fa intrecere ,cine spune mai frumos poezia, cantecul ,cine stange jucariile etc…,si rasplateste-l doar cu un sarut si va fi mult pentru el. Poarta-te cu el ca cu un prieten, ca o sora mai mare cu care se joaca dar de care uneori trebuie sa si asculte,si ca si o sora iarta-l si impacati-va, nu face militarie, nu-i fura copilaria,si nu intra in competitie cu alti parinti .Placerea de a invata i se insufla copilului tot prin joaca ,nu prin reguli. Consider ca ar trebui sa se joace cu el si sa-l indrume si sotul tau . Daca nu ai bani sa participi la ateliere pe care le fac terapeuti cu copiii si parintii ,ma gasesti pe pagina de la Terapeuti .ro, si scrie-mi cate o situatie in care nu te descurci si voi incerca sa te indrum. Stai linistita singura intr-o camera si inchipuie-ti ca esti gravida,ca iubesti copilul nenascut, si ca in povesti se naste peste 10 min,creste tot ca in povesti si este acest copil de 5 ani, iubeste-l ca si cum l-ai fi nascut tu , si poate atunci o sa ai un pic mai multa rabdare, el este doar un copil ,care nu-ti poate intelege dorinta ta de a-l forma ,toate se fac pas cu pas . In cazul in care tu ,ai un comportament care crezi ca nu este potrivit si in relatiile cu ceilalti din jurul tau , ar fi de dorit sa faci terapie individuala.