Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Am o relatie pe care vreau sa o inchei. Nu vreau sa-l fac sa sufere, dar nici eu nu vreau sa sufar. Cum sa procedez?
Mesaj:
Buna ziua. Sunt intr-o situatie din care nu stiu cum sa ies. Sunt fata, am 22 de ani si o relatie de un an jumatate pe care vreau sa o inchei. De-a lungul relatiei au aparut neintelegeri dar nimic atat de grav incat sa ma faca sa pun punct. Am obosit, simt ca merit ceva mai bun, ca am nevoie de cineva care sa ma motiveze, sustina, incuraja. Nu simt ca evoluez langa persoana cu care sunt acum. Problema este ca cu cat ma indepartez mai tare de el, cu arat el este mai implicat in relatie si pare ca isi da silinta sa fie bine. Se poarte frumos, doar ca… nu il mai vreau. Ma simt cumva vinovata pentru atitudinea mea. Nu vreau sa l fac sa sufere dar nici eu nu vreau sa sufar. Cum sa procedez? Se dau batalii in mintea si inima mea pentru ca desi nu vreau ca el sa sufere, imi doresc si ca eu sa fiu fericita. Multumesc. |
|||
|
|||
Relatia ta nu este intamplatoare, ai de invatat de acolo, iar daca o inchei ti se va intampla la fel si cu urmatoarea si tot asa…Uneste mintea cu inima intr-o meditatie , cere ajutor de Sus, asculta cu atentie ce ti se raspunde…,te vei linisti si vei vedea clar si limpede solutiile. Ele sunt in sufletul tau. Avem adevarate comori in interior, de aceea se spune ca in inima noastra e Imparatia… Lazarev spune ca nu trebuie sa ucidem iubirea; citeste cartea lui ," KARMA sau armonia dintre fizic, psihic si destin. " El spune ca "la nivelul spiritual fin , fiecare om intra in contact cu Divinul, asa cum orice celula a organismului este in contact cu organismul ei.Contactul nu poate fi intrerupt nici in cazul celei mai grele Karme sau al oricarui comportament al omului. Structurile campului fiecariu om nu contin informatia privind incalcarea legilor supreme… "pentru ca unitatea a tot ce ne inconjoara uneori se confirma in modul cel mai neasteptat. Cu drag, Marilena Cercel, sociopsiholog.
|
|||
|
|||
Esti tanara, si este normal sa nu-ti fi gasit din prima ceea ce ti se potriveste, sau sa incerci sa descoperi de faptceea ce vrei cu adevarat. In relatii nu ramai doar ca sa nu-l faci pe celalat sa sufere. Incearca mai inainte de toate sa scrii pe o hartie tot ceea ce nemultumeste si ce astepeptari ai de la o relatie, astfel incat sa-ti ordonezi gandurile. Dupa care nu poti face altfel decat sa-ti iei inima in dinti sa-i spui si partenerului. Nu exista vreo varianta magica in care sa scapi de momentul neplacut. Nu ai de ce sa te simti vinovata, pentru ca oricum, si daca ai ramane in relatie, tot il vei face sa nu se simta bine, in conditiile in care tu nu ti-o mai doresti. Succes!
|
|||
|
|||
din cate inteleg eu, pare sa fie foarte importante pt tine ca acum sa ai un partener care sa te ajute sa evoluezi, sa te motiveze, sustina, incurajeze. Este dreptul si datoria ta fata de tine sa te ingrijesti, asa cum consideri tu ca este cel mai bine. Toti facem greseli, toti avem unele regrete, dar putem invata din ele si sa crestem prin ele. Suferinta este un sentiment care de multe ori insufla frica, frica omoara ratiunea, fara ratiune apare haosul. Respira, ia-ti niste timp suplimentar sa te gandesti la ce nevoi ai si ia o hotarare. Succes!
|
|||
|
|||
Draga mea, daca este sa ne gindim strict la suferinta prietenului tau – ei bine, de suferit, prietenul tau oricum va suferi. Daca, ipotetic vorbind, ati ramine impreuna si v-ati casatori, nemultumirile si frustrarile tale nu vor putea decit sa se accentueze. Drept consecinta fireasca, nu te vei putea manifesta nici in exterior altminteri – decit dizarmonic, iar viata pe care el ar trai-o alaturi de un partener nefericit ii va aduce suferinta. Un (tot ipotetic) sfirsit al relatiei voatre atunci – dupa ce a investit increderea, sperantele, asteptarile… la care-l indreptatea casatoria – ar fi de multe ori mai dureros. …Ti se pare logic ceea ce spun?! Pentru ca, daca da, poti constientiza la care dintre suferinte esti mai… dispusa (nepotrivit cuvint, dar nu gasesc altul acum) sa-l supui…
|
|||
|
|||
Daca ai avea mereu in gand ce lasi in urma, nu ai mai face niciun progres niciodata. Daca esti, cu adevarat hotarata, da-i o sansa sa ajunga omul pe care ti-l doresti, spune-i ce anume ii lipseste, si lasa-l sa aleaga. Vei trece probabil si tu printr-o situatie asemanatoare in viata. Trateaza-l asa cum iti doresti sa fii tu tratata la momentul acela. Numai bine!
|
|||
|
|||
faptul ca tu ramai in relatie doar pentru a nu-l rani pe el inseamna ca ai o atitudine de salvatoare fata de el, punandu-l pe el intr-o pozitie de victima, lucru ce nu poate duce decat la conflicte nesfarsite… daca il vezi ca pe un barbat, cu adevarat si nu ca pe un copil, ai incredere ca se poate descurca singur cu o asemenea dezamagire; de ce nu vorbesti cu el despre ceea ce simti si ce-ti doresti? ce inseamna pentru tine a evolua si a fi sustinuta si motivata de partener – la modul concret – ce ar trebui el sa faca pentru a-ti dovedi aceste lucruri? incearca sa iti raspunzi singura mai intai si apoi discuta cu el, poate ca el nici nu stie cum ar trebui sa arate aceste "dovezi" pentru tine si poate ca daca ar sti le-ar face; daca nu ne comunicam nevoile intr-o relatie nu avem cum sa ni le implinim…
|
Copyright © 2011 - 2024 Terapeuti.ro | Toate drepturile rezervate.