Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Am 15 ani si probleme cu parintii. Acum cateva luni obisnuiam sa stau doar cu cate o prietena, doua, iar dupa ceva timp ne-am certat si mi-am schimbat total grupul de prieteni, ajungand sa stau in gasti foarte mari alcatuite din fete si baieti.
Am 15 ani si am probleme cu parintii. Acum cateva luni obisnuiam sa stau doar cu cate o prietena, doua , iar dupa ceva timp ne-am certat si mi-am schimbat total grupul de prieteni, ajungand sa stau in gasti foarte mari alcatuite din fete si baieti. Parintii mei au inceput sa spuna ca ei sunt o influenta foarte proasta , chiar daca acestia nu erau , neinfluentandu-ma cu nimic prost, cunoscandu le la o parte parintii , unii fiind colegi de clasa. Am incercat sa le explic acest lucru dar tot nu m au inteles. Au ajuns sa dea vina pe ei chiar si din cel mai stupid motiv de exemplu am vrut sa ma tund (cum fac mereu o data la 4 luni) si ziceau “cand stateai cu X nu aveai asa pretentii” si foarte multe altele. Au inceput sa spuna ca umblu dupa baieti si ca am un iubit , chiar daca acest lucru nu era adevarat absolut deloc, eu neavand un iubit pana acum si neplacandu mi de nimeni din acel grup de prieteni. Am ajuns sa ma cert cu ei in fiecare zi si ma faceau in toate felurile mereu,
spunandu mi ca de abea asteapta sa plec de acasa la 18 ani si sa ma jigneasca mereu, ajungand chiar si la abuz fizic.M-au facut sa ma simt foarte prost iar intr o zi cand mama a vrut sa dea in mine in urma unei certi (, pe aceeasi tema, cum ca sunt un copil foarte obraznic ce nu consider ca este adevarat, eu fiind considerata cea mai cuminte din grupul meu de prieteni si din clasa din toate punctele de vedere ) chiar a facut asta iar eu din instict de aparate fara sa vreau (chiar nu voiam sa fac asta) am impins-o cu piciorul si atunci a inceput sa tipe si tata la mine si au inceput sa ma loveasca agresiv eu nemaiavand timp sa spun nimic, dupa ce s au intamplat aceste lucruri au inceput sa ma jigneasca si fiind foarte plina de nervi din cauza acestor lucrui jignindu i la fel , ei spunand ca au facut sacrificii pentru mine degeaba ca nu le sunt recunoscatoare si ca nu invat ( chiar daca sunt aproape prima din clasa si am o medie foarte mare) . Ei spun mereu ca nu ascult si nu stiu
ce ar trebui sa fac , mereu fac ce imi spun, ei zic ca fac un efort financiar mare pentru mine (, dar cel emotional 0) si mereu imi reproseaza acest lucru chiar si din cel mai prostesc motiv. Ce ar trebui sa fac?
Draga mea, ești la o vârstă la care încerci să-ți conturezi personalitatea, iti alegi idoli, vrei sa fii mai independenta, vrei sa experimentezi, sa îți faci prieteni… Toate acestea sunt lucruri firești, dar la fel de firesc este ca și părinții sa simtă ca vor sa te ghideze, sa te protejeze, sa te susțină, îți vor binele. Problema este ca binele pe care îl vezi tu pt tine este diferit de binele pe care îl vad părinții tăi pt tine. Ce înțeleg din descrierea ta este ca te simți neînțeleasa și cred ca și părinții ar vrea sa te înțeleagă, dar nu au găsit modalitatea cea mai potrivita sa,, ajunga”la sufletul tău. Înțeleg ca ești o fata inteligenta, cuminte și înțeleaptă astfel încât poți găsi o modalitate de a coopera cu părinții tăi, sa le explici ce ai avea nevoie de la ei. Ce ai vrea ca ei sa înțeleagă? Care sunt nevoile, scopurile, așteptările, visele tale, etc. Atât tu, cât și părinții tăi aveți niște scopuri, asteptari. Crezi ca poți sa faci tu un pas, cu calm și respect sa discutați aceste aspecte, sa va ascultați fiecare punctul de vedere(care e diferit), sa ajungeți la un consens într-un consiliu de familie? Sau apelați la o terapie de familie. Succes!2