Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:

buna ziua..sper din totul sufletul sa imi raspundeti si sa ma puteti ajuta..tot timpul am avut o gandire pozitiva si am fost mereu fericita chiar daca nu am avut o viata foarte usoara,am18 ani si in 2 luni voi da bacalaureatul si examenul de admitere la facultate,examen foarte dificil..totul era perfect pana cand in urma cu doua luni am aflat ca am vegetatii veneriene!! infectie cu transmitere sexuala,am avut contact cu un singur baiat la varsta de 18 ani si tocmai eu patesc asta si tocmai acum!!!!! m am dus la dermatolog,am luat tratament si m am vindecat..insa viata mea s a schimbat complet,ma trezesc noaptea cu atacuri de panica,nu pot respira de frica,ma gandesc la tot felul de lucruri,nu pot sa invat nu pot sa fac nimic si sunt pe cale sa mi distrug viitorul,mama mea nu stie ce am pt ca nici macar nu stie ca mi am inceput viata sexuala,sunt disperata si nimeni nu ma poate ajuta,imi e frica sa nu imi mai apara,nimeni nu ma poate incuraja ..sunt intr un stres continuu si nu stiu ce sa fac..as vrea sa merg la psiholog dar nu imi permit..va rog raspundeti mi!!! ajutati ma …imi este foarte frica sa nu imi reapara vegetatii..

Ai discutat cu doctorul despre temerile tale? Poate iti ofera suficiente informatii sa nu te mai ingrijorezi. O alta varianta ar fi sa discuti cu mama despre problemele tale. Cu sprijinul ei financiar vei putea apela la un teraput.

Subscriu. Frica pe care ai capatat-o este din cauza sperieturii pe care ai tras-o, cand ai aflat ca ai o infectie. Te-a speriat medicul ginecolog? E bine sa sufli putin in iaurt, pentru ca pe viitor vei fi mai precauta. Insa, nu e ok sa fii panicata. Daca te ajuta cu ceva, nu esti nici prima, nici ultima care pateste ceva de genul acesta, din cauza unei neatentii. Nu este sfarsitul lumii, nu se moare din asta, nu te va afecta pe termen lung, nu iti va influenta viata sexuala pe viitor, nici copiii etc. Ai grija sa iti faci vaccinul (vorbeste cu medicul) ca sa preintampini pe viitor eventualele complicatii si indrazneste si vorbeste cu mama ta. Chiar daca poate te va certa, ea este in masura sa te sprijine (si emotional si financiar) pentru a depasi momentele stresante si a te putea concentra pe obiectivele tale (bacalaureat, facultate, etc.): Esti tanara, rezistenta, optimista. Hraneste-te bine, fa sport, fara cafea si alte excitante. O sa fie bine! Incearca sa ajungi si la un psihoterapeut! Succes, iti tin pumnii!

Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:

Buna ziua ! Numele meu este Andreea, am 18 ani si sunt din Bucuresti. In urma cu 4 ani eu si familia mea am fost evacuati din casa unde locuiam si asa am ajuns sa stam la bunici. Aici tensiunile intre parintii mei si bunicii mei s-au acumulat, starea generala fiind conflictuala, adesea creata de mama mea care este distrusa emotional si psihic dupa intamplarea cu casa. Are stari sinucigase etc. Cand eram in clasa a 10-a, m-am indragostit de profesorul meu de psihologie, relatia dintre noi avansand si ajungand intr-un stadiu de necrezut pentru nimeni. M-am mutat la el la insistentele lui,ca sa-l conving ca nu exista nimeni in viata mea, pentru ca ma acuza des ca stau acasa si comunic cu diferite persoane, si am locuit impreuna aproximativ 6 luni. La inceput, totul era linistit. Pe parcurs a inceput sa devina posesiv,gelos.M-a izolat de tot ce insemna viata sociala, si chiar si de familie! Imi acaparase toate aspectele vietii, eu fiind o fire foarte independenta. Ma facea sa evit sa discut deschis cu el si astfel ajungeam sa il mint cu lucruri minore, acuzandu-ma si facandu-mi impresia ca sunt un om de nimic. A inceput sa ma agreseze fizic. Agresiunile fizice s-au dezvoltat treptat, pana cand, in masina, in parcarea din fata blocului, m-a lovit tare, parea in stare de orice, m-am speriat foarte tare, am tipat si vecinii au chemat politia.Nu am vrut sa ii fac rau, caci putem pe toate caile… Am incercat sa ma despart de el si nu am putut. Eram constienta ca ma distruge psihic si fizic si totusi nu am putut sa pun capat. Am reluat relatia ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. La o saptamana, am gasit in laptopul lui un cont fals de Facebook, un e-mail fals, si mai multe conturi matrimoniale deschise de vreo 2 luni. Eram singura in casa, el trebuia sa vina, si asta mi-a oferit ocazia sa fug, fiindca am crezut ca o sa ma loveasca daca afla ca stiu. Ne-am impacat dupa 5 zile. A mai durat vreo 4 zile, apoi m-a anuntat ca si-a gasit pe altcinva, ca l-am umilit constant. M-a blocat peste tot, am vazut ca vrea sa intrerupa orice legatura cu mine. Nu l-am cautat… Dar am rugat-o pe prietena mea sa ii dea mesaj sa lase hainele la ea, si i-a spus: " I le voi lasa eu intr-un loc sigur. Sa nu isi faca griji. Totul e pus cu grija asa cum ma stie.In curand."Apoi i-a blocat numarul. Nu mai inteleg nimic… si cred ca sunt dependenta emotional de el. Vreau sa scap de asta, imi doresc sa fiu libera iar, insa nu stiu ce s-a intamplat.E ca si cand mi-a spalat creierul. Nu am vorbit de 5 zile, dar ma simt din ce in ce mai rau.. Imi vine sa il caut,dar stiu ca nu rezolv nimic. Mi-e frica…

Multumesc anticipat !

Fii puternica, asa cum ai aratat deja ca poti sa fii. Rezista, cauta sa ai activitati care-ti fac placere. Incearca sa gasesti un adult de incredere, din familie sau alt profesor care sa stie povestea.

Desi pare "sfarsitul lumii" acum, este cel mai bun lucru care ti se putea intampla.Ai fost abuzata fizic si emotional.NU ar fi trebuit sa se intample asta! Ai doar 18 ani si viata este minunata, chiar merita sa o descoperi.Cred ca ar fi bine sa mergi totusi la un psihoterapeut cu care sa discuti mai in detaliu abuzurile prin care ai trecut.

Profu` ar merita dat afara din sistemul educational. Si-a incalcat deontologia profesionala. As fi avut asteptari – fiind prof de psihologie, dar omul e om oricare functie ar avea-o… tu esti victima lui, erai minora la acea vreme. Cand faci parte dintr-un abuz, nu constientizezi la ce te expui in acea perioada. Ti se pare ca anormalul este normal. Deciziile iti apartin: ca il cauti sau il uiti. Dar, alegerea fa-o constient si asuma-ti faptul ca ai fost victima unui abuz. Tu alegi daca te intorci la abuzator sau stai de-o parte.

si eu cred ca vorbesti acum mai mult din postura de victima a unui abuz, o postura foarte complicata despre care te incurajez sa discuti cu un profesionist. In ceea ce il priveste pe ‘profesorul’ in cauza, despre care imi permit sa spun ca functioneaza cu brio in zona psihopatologica, acest ar trebui supus rigorilor legilor actuale… atat ca profesor (pedofil nu este pt ca a fost consensual si inteleg ca aveai peste 16 ani)… cat si ca persoana bolnava psihic care poate sa traumatizeze alti oameni intr-un mod absolut imprevizibil de periculos. Sper ca aceasta experienta te va impinge spre o intelegere mai buna a propriei persoane. Curaj!

Violenta fizica trebuie denuntata! Un profesor care se incurca cu minore este un pericol. Crezi ca esti prima victima? Tu in ecuatia asta esti o victima. Mergi la politie si denunta abuzurile, nici o femeie nu ar trebui sa treaca prin asa ceva, cauta sprijin la familia ta, incearca sa iti gasesti un loc de munca, toate astea pt a nu depinde de el sub nici o forma. De asemenea, iti sugerez sa consulti si un psiholog, ranile fizice lasa in urma si rani psihice. Sub nici o forma nu relua relatiile cu acest om si nu-l lasa sa scape asa usor, poate urma o alta adolescenta in locul tau. Ai grija de tine si acorda mai multa atentie alegerilor tale, pe viitor.

Subscriu celor spuse de colegii mei. Te inteleg ca te simti debusolata si ai vrea un sprijin. Din pacate, profesorul nu ti-l poate oferi. Inteleg ca nici mama, care se lupta cu propriile probleme. Ar trebui sa-l lasi sa-si vada de probleme lui, are o multime de rezolvat. Aveti psiholog la scoala? Poti incerca sa vorbesti cu el/ea, ca sa poti trece alaturi de cineva prin aceasta deceptie. Iti tin pumnii, sigur vei depasi momentul greu.