Mesaj:
Bună ziua, sunt fată, am 14 ani şi de vara trecută am început să mă simt şi port ciudat, însă nicio persoană din familia mea nu ştie şi nu a observat asta, pentru că nu le-am spus din frică.
Îmi place psihologia şi încerc să învăţ foarte multe lucruri de una singură, şi de asta mi-am dat seama foarte uşor. Am făcut foarte multe teste online şi m-am interesat pe o perioadă îndelungată de timp să văd dacă într-adevăr sunt sau nu bipolară. Foarte multe teste mi-au dat un răspuns pozitiv: ori că am episoade depresive, ori că am nevoie de un consult urgent, ş.a.m.d. Nu vreau să le spun părinţilor şi nici nu vreau să merg la psihologul şcolii( când va reîncepe şcoala). Nici nu ştiu de unde să încep.
În primul rând, ştiu că sunt două episoade: episodul maniacal şi depresia majoră. De la ambele episoade am cel puţin 5 simptome care într-adevăr se manifestă pe o perioadă îndelungată de timp( 1-2 săptămâni). Câteodată am foarte multă energie, nu pot să gândesc o idee cap coadă pentru că imediat apare alta, nu am nevoie de foarte mult somn, simt că pot face orice şi am încredere în forţele proprii, vorbesc foarte repede, sunt distrasă de orice( de exemplu vorbesc cu o persoană şi mă întrerup pentru că văd o muscă) şi apoi într-o simplă secundă starea mea se poate schimba: mă simt foarte prost şi dau vina pe mine pentru orice se întâmplă, mă simt inutilă, nu am motivaţie, nu mai fac aproape nimic din ceea ce iubeam să fac înainte, iau decizii foarte încet, sunt foarte neliniştită şi da, am şi gânduri despre moarte şi sinucid. Am încercat să îmi fac un jurnal care m-ar putea ajuta, dar de fiecare dată când scriam î
n el îmi venea să plâng în hohote fără vreun motiv aşa că m-am oprit. Adevărul este că nu ştiu ce a putut să îmi declanşeze asta. Sunt obişnuită să fiu minţită de persoanele care îmi sunt foarte apropiate, mereu s-a dat vina pe mine pentru orice, mereu mă aştept la ce e mai rău, şi mereu când am fost mai mică eram înlocuită, tratată urât de persoanele din jur şi batjocorită de unii colegi( şi încă sunt, dar nimic grav). Ocupaţii… înainte aveam multe, de exemplu dansul, cântatul, mersul cu bicicleta, şi din toate acestea am rămas doar cu desenul. Nu am foarte mulţi prieteni, decât câţiva online care îmi sunt apropiaţi, însă recunosc, şi de la ei mă aştept la ce e mai rău, pentru că aşa am fost obişnuită. Nu ştiu ce să fac şi chiar vreau să ştiu dacă sufăr de această "afecţiune psihică" sau nu.
Ce să fac?

este foarte important sa mergi la un consult de specialitate: evaluare psihologica si, eventual, una psihiatrica (daca este nevoie). Vorbeste cu parintii tai serios pt ca ai nevoie de sustinerea lor in a gasi un psihiatru/psiholog; daca esti din Bucuresti sau apropiere iti recomand www.bellanima.ro Succes!

Vad ca ti-ai asumat rolul de medic si ti-ai pus diagnostic. Domnisoara doctor ai omis faptul ca tulburarea bipolara nu apare pana la 14 ani , apare dupa varsta pubertatii sau la maturitate. Domnisoara doctor de tulburarea ciclotimica ai auzit? NU?…..repede, repede la nenea GOOGLE sa afli raspunsul.:))))))))))))))))) Trecand peste gluma, este important sa mergi sa vezi un specialist, iti faci singura viata amara, asteapta sa ai o confirmare. )))))))))))))))))))

Incepe cu parintii…

Draga mea, acorzi prea multa atentie unor aspecte care nu te ajuta sa te cunosti, dimpotriva. Nu te mai privi ca pe un subiect didactic, si intra in legatura cu sinele tau real, prin meditatie sau arta dramatica. Meditatia e simpla, gratuita si are efect imediat si de durata. Cand te vei obisnui cu meditatia, vei privi aceste nedumeriri ale tale ca pe ceea ce sunt: chestiuni nerelevante la nivel sufletesc si spiritual.

In orice caz, cine scrie atit de frumos, coerent, corect din punct de vedere gramatical si stilistic, la abia 14 ani, merita un mare BRAVO!!!! – FELICITARI! – In nici un caz nu ar putea realiza aceasta performanta o persoana cu sindromul maniaco-depresiv (bipolar). De fapt, sunt de acord cu Doamna Guzu… – desi, la o adica, tulburarea bipolara se poate rezolva USOR, prin tehnica numita "mutarea punctului de asamblare", tehnica imbunatatia si predata magistral de catre doamna Maria Bican… in abia 2 sedinte de cite 15 minute – atit! Succes, si fii fara grija, problema nu este a ta, ci a celor din jurul tau, fata de care tu esti mai "evoluata"…. Dupa cum zicea Freud: "inainte sa-ti pui diagnosticul de nebun, vezi daca cei din jurul tau nu sunt cumva imbecili…"…:)

Esti o persoana deosebita, inteligenta, si te lovesti pentru prima data in viata de invidia si rautatea celor din jur. Si ai probleme cu gestionarea acestei situatii. De unde si pretinsele simptome de bipolaritate, prin care trecem toti in adolescenta. Acele simptome sunt pentru ADULTII MATURI. Si au relevanta doar intr-un anumit context, la varsta matura, si la o anumita frecventa si ritmicitate. Tu esti doar un ADOLESCENT, si tot ce ai nevoie e sa iti faci un mic cerc de persoane (2-3) de care sa te simti apropiata, si cu care te intelegi. Care sa te INCURAJEZE, si sa te sustina moral. Sa inveti sa invingi stresul, si gura lumii. Personal, iti ofer o SEDINTA GRATUITA de coaching. Pe Skype.

Cred ca esti o fata deosebita.Vreau sa te intreb ceva.Te-ai gandit ai crescut si ca incepi sa fii adolescenta?O parte din ceea ce spui ca traiesti au legatura cu transformarile adolescentei.Daca-ti place sa citesti , citeste despre adolescenta.Psihologie vei incepe sa inveti in clasa a X-a si cred ca va fi de un real folos sa asculti explicatii pertinente de la un profesor psiholog.De asemenea o vizita la psihologul scolii iti va clarifica cu siguranta multe aspecte.La psihologul scolii merg copii sanatosi care vor sa se dezvolte personal si sa se autocunoasca.Pacat sa nu profiti de o resursa existenta in scoala ta si care pe deasupra nu costa nimic altceva decat incredere si timp. Succes!