Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Plang aproape zilnic, de mancat nu mananc aproape deloc, de fumat, fumez dublu, ma simt singura, sunt agresiva si ma gandesc ca as putea lua oricand un pumn de pastile.
Mesaj:
Buna ziua. Am 23 de ani si tocmai am terminat facultatea. Am fost printre primii de fecare data, pana in iarna trecuta. AM optat pentru a pleca cu o bursa de studii, conditiile erau fie fac un anumit numar de credite fie restitui bursa. Ajunsi acolo am escopert ca suntem la alta psecializare. Am trait 4 luni de stres in care am plans apropae zilnic, si mancam rar rar de tot pana cand mi a disparut apetitul cu totul. Am ajuns acasa si am crezut ca s-a teminat. Din nefericire am descoperit ca exista posibilitatea de a restitui banii pentru ca nu facusem toate creditele. Au inceput alte 4 luni de stres.In tot acest timp ameni cae aveau increder in mine au dovedit ca s au pierdut increderea. Cum ar fi mama. am incept sa nu ma mai odihnesc bine, am trait acelasi stres. Presiuni acasa, presiuni la facultate. Cu greu au trecut toate. S veni si licenta. La lcenta am fos taxata pentru nimicuri in urma observatiei facute de catre un profesor cum a as fi "facut probleme" facultatii. Am de ceva vreme si un job. Simt ca nu ma pot integra. Simt c tot ce se intampa e un afront la adresa mea. Plang apropae zilnic (sunt singura in birou) de mancat nu mai mananc aproape deloc. Daca nu m-ar chema prietenul meu seara la masa cred ca nu as mai manca deloc. De fumat fumez dublu. Ma simt singura si sunt agresiva fara motiv. In timpul cat am fost cu bursa am ajuns la o limita a mea si m-am taiat pe maini, acum imi tot vine in minte ideea ca as putea lua oricand un pumn de pastile. Cumva toate problemele au trecut… atat de greu incat nu mi mai pot reveni. Stiu ca cu atitudinea pe care o am prietenul meu va renunta la relatie (si am luptat enorm pentru relatia asta, pe vremea cand inca mai puteam sa lupt pentru ceva). |
|||
|
|||
Cauta un psiholog/ psihoterapeut la tine in oras si mergi la cateva sedinte
|
|||
|
|||
un consult psihiatric ati incercat? Psihoterapia oricum este necesara in situatia Dvs.
|
|||
|
|||
Ia un caiet, si fa-ti ordine in prioritati, si ganduri.Si mai lasa presiunile cu facultatea ca pentru o bursa necajita nu renteaza sa-ti distrugi nervii.Cat despre rezultate, nu e nevoie neaparat sa ai peste 9 media.Degeaba-ti faci o cariera de vis, daca in urma acestui lucru vei ramane cu afectiuni psihice.Concentreaza-te pe lucrurile frumoase cum ar fi relatia ta, si pentru facultate fa-ti un program lipsit de presiune si standarde imposibile!! Nu e nevoie de psihiatru in nici un caz.
|
|||
|
|||
imi cer scuze ca intervin (poate ma simt cu ‘musca pe caciula’): eu nu fac recomandari catre un CONSULT psihiatric aiurea; nu spun sa inceapa tratament psihiatric ci doar sa asculte parerea unui psihiatru! Cunosc si inteleg foarte bine stigma legata de psihiatrie dar nu este corecta. Poate ca persoana in cauza chiar poate beneficia de o opinie medicala (sa nu mai spun de valoarea consultatiei ‘in persoana’) in afara de psihoterapie sau alte forme de terapie alternativa. Asa ca, dragi colegi, va rog nu mai faceti afirmatii de genul "Nu e nevoie de psihiatru in niciun caz"… va puteti asuma consecintele unei situatii in care CHIAR a fost nevoie de acel consult si nu a avut loc? Poate ca este doar ideea mea fixa dar prefer sa acopar toate ‘bazele’, incepand cu cea fiziologica/medicala. Va rog luati ce am scris ca pe o sugestie colegiala fara un ton tendentios/rauvoitor/etc. Multumesc si spor la treaba!
|
|||
|
|||
Si parerea mea este ca , un consult psihiatric este necesar . Odata ce s-a ajuns la ganduri suicidare , se fac si incercari in acest sens – vezi taiatul pe maini – nu e de gluma . Firul intre intentie si fapta este foarte subtire . Asadar , sa va vada un psiholog clinician sau un psihiatru , ce preferati, oricum cel vizitat intai va va trimite la celalalt , daca este cazul. Apoi , stabiliti-va prioritatile , vedeti ce vrei cu adevarat de la viitor , investiti in relatia pe care o aveti , pe restul puteti sa-i considerati cantitate neglijabila , conteaza cu adevarat parerea lor , bursa sortita esecului ? Si pentru crizele de plans cand sunteti singura in birou , de fapt dupa ce plangeti ? Dupa bursa , dupa ,, taxarea " de la licenta ? Pentru ca va considerati nevinovata ? Asta e , nu-i puteti multumi pe toti . Duca-se ! Tot ce aveti de facut este sa va mobilizati , mancati ce va place si , cand va mai vine sa plangeti , ganditi-va repede la ceva comic , cititi un banc , zambiti -poate ca nu stiti ce efect relaxant are un zambet .Va mai astept , daca vrei sa vorbiti cu cineva . Curaj!
|
Copyright © 2011 - 2024 Terapeuti.ro | Toate drepturile rezervate.