Mesaj:
Buna! sunt fata, am 17 ani si 6 luni si pana acum am avut doar o singura relatie acum un an cu un baiat.Dar nu stiu daca poti sa o numesti relatie daca a durat numai 3 zile.Sa zicem ca oportunitati am avut destule ..pentru ca lasand modestia la o parte au fost destui baieti care au vrut ceva cu mine dar problema mea e ca am fost indragostita si inca cred ca sunt de un baiat. L-am cunoscut cu 3 ani in urma cand eu am mers la liceu. Nici nu stiu de unde sa incep si ce sa spun prima data sa fie si pe scurt dar simt ca imi pierd mintile numai pot si nu pot vorbii cu nimeni pentru ca nu mai pot avea incredere in nimeni. Sunt o fire foarte inchisa care prefera mai mult sa fie singura , visatoare,cu capul in nori , timida,romantica si imi arat foarte greu afectiunea , dar asta cred ca se datoreaza parintiilor care sunt cei mai buni de pe planeta doar ca niciodata nu m-au lasat sa fac nimic si niciodata nu mi-au dat incredere in mine mai degraba mi-au luat-o.Tata mi-a spus odata ca n
u ma vede avand un prieten.Oricum … cand am ajuns in clasa a 9-a mai avusesem o experienta tare neplacuta cu un baiat..imi era coleg de clasa si incepusem sa-l plac il cunosteam de 8 ani doar ca una din prietenele mele mi-a citit jurnalul si i-a spus si pana la sfarsitul clasei a 8-a el nu mi-a mai vorbit dar cand am ajuns la liceu roata s-a intors si el a fost cel care a venit cerindu-mi sa fim impreuna dar eu eram deja indragostitaa pana peste cap si nu imi mai aminteam de el. La liceu am inceput treptat sa ma indragostesc de "el" pentru ca ere genul de baiat rau care se incurca cu toate e tare rebel si dragut dar nu era cel mai frumos de pe planeta insa ochii aia verzi ma omorau.Am inceput cu priviri tachinari si imbratisari mereu incerca sa ma enerveze iar eu ii dateam impresia ca reuseste dar defapt muream ca vorbeste cu mine ..imi lua telefonul si stergea toate nr de telefon ale baietilor din agenda mea ma ducea acasa si incepusem sa vorbim la telefon ..cand vedeam
un sms de la el simteam ca zbor ..am avut conversatii si de 6 ore si ceva la telefon .Mereu ma lua in brate prin toata scoala si toata lumea ma intreba daca suntem impreuna si nimeni nu credea ca nu. Ma saruta pe obraz numai si simteam ca ma topesc in bratele lui adoram totul la el desi nu era cum visam eu era perfect pt mine .Dar cand imi era lumea mai draga isi facea prietena iar eu plangeam singura noptii la randul si culmea era ca dupa ce se despartea de ele eu deveneam cea mai buna prietena cu respectiva din pura intamplare si nu le invidiam sau uram pe niciuna pentru ca stiam ca nu a fost ceva serios si speram ca asa avea sa fie numai cu mine. Incercam sa aflu totul despre el il adoram cu alte cuvinte si el ini datea sperante si prin gesturile pe care le faceaa ma facea sa cred ca si el dar asa a durat 3 ani in care ma duceam la scoala numai pentru el ,nu puteam manca, dormi invata ,nu puteam fi atenta la nicio ora si notele mele au scazut dar nu foarte.O alta prieten
a de-a mea l-a cauta si i-a povestit tot ce eu simteam pentru el si nu eram capabila sa-i marturisesc iar eu am aflat asta abia peste un an si m-am gandit daca toate gesturile acelea erau numai din mila si plangeam non stop dar numai aveam ce sa fac. Anul asta el urma sa termine liceu si eu stiam ca e ultima mea sansa, cand am aflat ca se transfera am plans 3 zile non stop zi si noapte si pana la urma a aflat si asta dar nu a facut nimic. Eu vroiam mai mult ca orice pe lume sa fim impreuna pentru ca pana la urma nu s-a transferat dar nu puteam sa-l las sa-si dea seama ca eu nu am mai avut un prieten sau ca nici nu stiu sa sarut , decat sa afle asta mai bine as fi intrat in pamant de rusine iar cand incepusem sa ne apropiem si venea la mine si ne plimban si vorbeam non stop si a incercat sa ma sarute eu nu am vrut ..nu am avut curaj..Cand ma intreba cineva de ce nu ne-am sarutat spuneam ca isi bate joc de mine ca mai sta cu o fata cu care v-a face revelionul si de mine doar
isi bate joc dar stiam ca nu e asa sau cel putin speram pentru ca nu inventasem eu asta , mi-o spusera mai multe persoane. La revelion ..ne faceam planuri pentru ca urma sa-l facem amandoi in acelasi loc si mereu imi spunea ca imi va face ceva ca sa-l tin minte toata viata, a uitat de asta dar de revelion cand plansesem 2 zile la tata sa ma lase sa fac revelionul acolo bineinteles doar pentru el, el nici nu ma saluta in seara de revelion si fara sa vereau am aflat ca era cu o alta fata. Dar asta nu a fost nimic am trecut peste assta si peste multe iar acum spre sfarsit cand din nou ne aprpiaseram adica din nou imbratisari si pupici si etc el se cupleaza cu o colega de clasa. La inceput am crezut ca e doar o gluma dar timpul a dovedit ca nu , ca e ceva foarte serios pt ca se implinesc cred 6 luni de candsunt impreuna si e chiar fericit si indragostit si eu nu pot sa ii stric asta chiar daca mi se frange inima cand vad ca face cu ea toate lucrurile pe care imi imaginam ca le v-a face cu mine. La un moment dat s-au despartit si ma sunat sa iesim in oras si eu nu vroiam pentru ca stiam ca ceva nu e in regula si a sunat o prietena comuna si am iesit si cu un prieten al lui iar cand am ajuns la o cafenea mi-am dat seama ca acola era si "ea" si ca nu era coincidenta ca ma dusese acolo doar sa o faca geloasa mai ales ca se purtase ca un nesimtit in acea seara si mi se pare ca bause .Mi-am propus sa nu-i mai vorbesc mi-am schimbat nr de telefon si nu am mai rut sa mai aud de el .el s.a impacat cu "ea" mi-a luat din nou nr de telefon ca sa il aiba . Pentru prima data in viata mea m-au facut curva din cauza lui ca i-am stricat toate relatile si ca am sa i-o stric si pe asta si din nou am plans zile intregi pentru assta pentru ca eu care nu sarutasem aproape pe nimeni eram considerata de multi curva..Oricum el a terminat acum a dat bacul v-a pleca si poate ca nu-l voi mai vedea niciodata si eu nu l-am mai vazut de foarte mult timp. In ultima saptamana
de scoala am ajuns la spital iar toata lumea imi spunea ca e ceva normal pentru ca sunt indragostita si din cauza asta nu mananc nu dorm si asta cauzeaza..Am avut imprresia ca l-am uitat pentru ca nu l-am mai vazut de mult si chiar m-am mai linisti pentru ca de obicei la sfarsitul anului intram in depresie ca nu il mai vedeam 3 luni pentru ca nu suntem din aceiasi comuna dar sunt din aceiasi comuna cu actuala lui.. dar anu asta imi uitasem ..insa sunt zile cand as da orice sa il am in fata ochilor pt 5 secunde imi e foarte dor de el si regret ca nu am fost mai curajoasa si nu i-am spus eu ce simt chiar daca el stia..Dar inca tin la el enorm iar el tine la prietena lui cu care face aceleai planuri si vise pe care le avea cu mine doar ca noi nu eram impreuna ..spuneti-mi va rog ce sa fac cum sa fac sa uit pentru ca nu trrece si nu mai pot ..ma cert cu parintii si cu toata lumea pentru ca am numai stari de neinteles si chiar numai pot vreau sa-a tina si el putin la mine vreau sa se desparta de ea dar totodata nu vreau pentru ca daca e fericit cu ea cine sunt eu sa ii iau asta dar eu ma sufoc de dorul lui ..ajuta-ma te rog!!!

o idee ar fi sa va lamuriti o data pt totdeauna sentimentele reciproce, preferabil fata in fata! Daca relatia nu este posibila, sigur o sa gasesti pe cineva adecvat tie de care sa te indragostesti si sa inveti ce inseamna o relatie de cuplu adevarata. Este important sa ne urmarim visele… dar sa deliram nu este sanatos

Draga mea, iti inteleg durerea, dar nu inteleg cum o fata cu asa frumusete sufleteasca nu gaseste curajul de a face ordine in gandurile ei.E posibil ca-n mintea ta sa fii amplificat toate "calitatile" baiatului si pe ale tale sa le fii diminuat.TU esti cea valoroasa , cand vei realiza acest aspect,lucrurile se vor schimba de la sine.E minunat sa iubesti dar incearca sa te iubesti si pe tine.Acest mod de a "iubi" pe care tu-l experimentezi a devenit toxic.O sedinta cu un psihoterapeut sau un psiholog ,chiar psihologul scolii daca nu ai alta posibilitate te-ar ajuta sa vezi lucrurile intr-un alt mod.Traieste-ti viata cu toate bucuriile si suferintele ei,nu o lasa sa treaca pe langa tine traind himere.Succes!

Draga mea, asta nu e dragoste, e dependenta. Ca de un drog. Dragostea trebuie sa te faca fericita, sa te umple de o stare de bine. Ca in orice caz de dependenta, lupta de unul singur are mai greu sorti de izbanda. Apeleaza la ajutor specializat. Terapia nu iti va da raspunsurile lui, ci te va ajuta sa le gasesti pe ale tale, cele care conteaza cu adevarat.