Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Sunt baiat, sunt clasa a IX-a si imi este dor de parintii mei cand sunt la scoala, mai ales de mama.

  122 vizite

Actualizat: 06 octombrie 2014 | 4 raspunsuri
Terapeuti RO 9:08am Oct 6
Mesaj:
De ce duc dorul parintilor (al mamei mai mult) la scoala? M-am mutat la un alt liceu (clasa a 9 a) acum 2 zile.(sunt baiat) ieri a fost bine…m-am imprietenit cu cativa colegi, ieri maicamea a venit cu mine pana in clasa si poate de aia m-am abtinut sa nu plang..azi la ultimele 2 ore am inceput sa plang dupa ea.m-am mutat de la cealalta scoala pentru ca tot asa, plangeam dupa ea..insa saptamana trecuta nu am plans,cred ca m-am adaptat, insa deja totul era pregatit sa ma mut la alta scoala, si acum iar plang..va rog din suflet ajutati-ma
Oana Bodor 9:31am Oct 6
De obicei, copii plang dupa mama la inceputul gradinitei. Tu esti un baiat de 14-15 ani care are lumea de descoperit, si nu poti face asta stand sub aripa ocrotitoare a mamei. Incearca sa vezi lucrurile bune din faptul ca mama nu e cu tine tot timpul, fa-ti prieteni de varsta ta, observa alte familii, alte modalitati de a trai adolescenta. Un psihoterapeut sau chiar psihologul scolar te poate ajuta, daca situatia se prelungeste.
Cristina Cristea 9:51am Oct 6
Pentru ca langa mama iti este cel mai bine , desi este putin exagerat plansul acela,nu este anormal.Gandeste-te ca mama ta te asteapta sa te intorci de la scoala , gaseste o modalitate a de a o face mandra ,prin adaptarea la scoala cea noua si prin rezultatele bune la invatatura . Incearca sa nu te mai gandesti tot timpul la ea , concentreaza-te la orele de curs , cand simti ca iti vine sa plangi , trage adanc aer in piept si gandeste-te la alte lucruri . Fa-ti prieteni noi ,iesi mai des , anii acestia nu se vor mai intoarce .Mama va fi tot timpul in inima ta . Probabil ca ai fost foarte atasat de ea sau ea a fost prea protectiva cu tine cand erai mic . Incearca sa te desprinzi cate putin. Poate si mediul nou ,o noua adaptare , incearca sa nu mai schimbi locurile asa des .Bafta!
Botezat-Antonescu Radu Andrei 10:03am Oct 6
nu stiu daca este ceva cu care sa te ‘ajutam’ in mod concret. Din ce spui se pare ca esti atasat emotional de mama ta, ceea ce nu este ceva negativ, dimpotiva, mai ales daca este un atasement moderat. Iti pot sugera sa discuti cu mama ta despre ce simteai in acele momente; sigur o sa iasa ceva bun din asta. Succes! ;)
Doctorul Terapii Complementare 12:47pm Oct 6
Caută un hipnoteraeut si propune-i să-ți facă o regresie hipnotică, să vezi unde și ce s-a întâmplat de ai rămas atașat de mama ca la grădiniţă.
Postat în Adolescenti | Preadolescenti, Relatia cu parintii / Familia, Sfatul terapeutului
Etichete: , , ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita