Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Locuiesc cu tatal fetitei mele, in casa lui. Traim din veniturile mele. El sta acasa, pe calculator, toata ziua.

  149 vizite

Actualizat: 31 august 2014 | 7 raspunsuri
Terapeuti RO 8:45am Aug 26
Mesaj:
Buna ziua.nu sunt casatorita dar am un copil de 2 ani.Locuiesc cu talal fetitei mele in casa lui.Nu ne intelegem unul pe altul.Azi mia spus ca ii pare rau ca am facut fetia impreuna.Ca singura lui greseala este ca ma conoscut.Ca sunt o fiinta prosta si imposibila si deaceea nimeni nu poate sa ma suporte si sa treaiasca cu mine.Am o intrebare, de? Ce de nu poate sa ma inteleaga? El nu are job, toti traim din veniturile mele. Gradinita eu o platesc, si netul si intretinerea si mancarea tot. El sta acasa pe calculator toata ziua, singur aproape.
pt eu sunt la job fata la gradinita de luni pana vineri.Cad fatita este bolnava sau nu se simte bine el sta cu ea si are grija de ea…dar nu ii place este ca o pedeaspsa pt el.Mereu imi spune ca fac scene imposibile si ca sunt isterica. Ca nu ii place cum vb si cum ma port, ca sunt ca mama lui cu care nu vb.Ce sa fac eu acum?
in mod normal ar trebui sa ies pe usa, dar eu nu am casa.Sa stau cu chirie imi va fi foarte greu. In acelasi timp nu vreau sa plec pt ca stiu ca el va fi bine, va sta cu mana in cur ca si pana acum…va face ce vrea si eu voi trege tot greul cu fetita mea…Nu vreau sa plec si sa fie bine…nu vreau…as vrea sa inteleaga ca are raspundere si obligatii fata de copil. Sa vada ca nu sunt asa …sau cel putin eu nu ma vad asa cum spune el ca sunt. De ce nu se pune si in locul meu?
De ce? De ce trebuie eu sa fac eu totul?
Gabriela Iftode 9:08am Aug 26
Esti dispusa sa renunti la propria liniste, de ce nu chiar fericire, doar de dragul de a-l pedepsi pe acest barbat?
Doina Zamfirescu 9:16am Aug 26
Apelati la terapie de cuplu.
Botezat-Antonescu Radu Andrei 9:22am Aug 26
poate ca are si el dreptatea lui, insa primul lucru este binele copilului. Daca nu exista posibilitatea reconcilierii in relatie/familie poate ca ar fi bine sa consultati un avocat. Daca el nu lucreaza… nu stiu cum o sa ii fie bine atunci cand plecati; oricum nu are rost sa ramaneti doar pt razbunare. Mai bine rezolvati situatia sub o forma sau alta si mergeti mai departe cu viata (tati buni exista in lume). Succes!
Aniela Lucian 12:39pm Aug 26
Daca Dvs. munciti si el nu, Dvs. platiti totul etc., atunci de ce credeti ca nu v-ati descurca sa va platiti o chirie, unde sa fiti singura, cu fetita? Ca si costuri, veti iesi mai ieftin, cu siguranta….. iar despre linistea sufleteasca, este clar ca veti avea in casa Dvs. (cu chirie platita de Dvs.) atita liniste cita vreti. Deja plecata, la casa Dvs., luati legatura si cu un avocat, ca sa reglementati situatia pensiei alimentare a copilului… ca acest om nu merita sa aveti mila de el. Este cazul ca fiecare sa se descruce cum poate…. iar el sa inteleaga ca totul are un pret, chiar si jignirile pe care le suportati de la el. Dvs. nu aveti nimic de pierdut, ci totul de cistigat, daca plecati. Succes!
Grigoras Nitica 1:19pm Aug 26
Exista posibilitatea sa sufere de complexul inferioritatii,el nu lucreaza,masculinitatea ii este pusa in pericol ..(de aici si comparatia cu mama lui cu care nu vb,jignirile ce vi le adreseaza…)…Nu cred ca merita sa-l mai pedepsiti pe sot , pe dvs. si pe copil ramanand in relatie daca nu merge.O incercare de a remedia ar fi sa mergeti la un specialist impreuna,daca refuza lasati-l in suferinta lui fara a o amplifica , ptr binele .dvs. cat si ptr.copi…Santeti capabila,aveti resurse inerioare,exterioare de a merge mai departe,succes!
Carmen Caramlau 6:47pm Aug 26
De ce trebuie sa faceti dvs totul? Pentru ca asta ati facut si pana acum! Cum credeti ca va renunta la libertatea si viata usoara pe care i-ati asigurat-o? Probabil ca inca nu leaga prezenta dvs de traiul lejer pe care-l duce. Trebuie sa intelegeti ca dragoste cu sila nu se poate. Daca el a ajuns la concluzia aceasta, nu vad cale de intoarcere la o viata normala de cuplu. Nu va amagiti. De asemenea, vorbele pe care vi le-a spus, pot fi preluate de la cineva care va doreste despartiti cu orice pret. Asta nu schimba responsabilitatea sotului, pentru ca el a ales sa si le insuseasca si sa vi le spuna. Faceti consiliu de familie cu parintii si socrii si vedeti unde ajungeti. Sunteti in primul rand mama, deci faceti ce e mai bine pentru copil, si apoi pentru dvs.
Invingem Stresul Impreuna 5:00pm Aug 27
De ce continui sa te complaci in aceasta situatie? E alegerea ta…
Postat în Despartire | Divort, Dragoste | Relatii de cuplu, Sfatul terapeutului
Etichete: , , , ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita