Buna ziua,

Numele meu este Ramona,am varsta de 26 de ani.

Relatia mea de cuplu nu este asa cum imi doresc.

Mi-am dovedit ca sunt o persoana geloasa,posesiva,usor influientata de anumite lucruri ce duc la nepasarea atentiei a partenerului meu fata de mine. El este o persoana care nu arata tot timpul ceea ce simte,nu comunica cu mine,este indiferent si nu-i place sa-mi spuna problemele lui personale,avem un an de zile de relatie in care ultimele 6 luni am intrat in detalii cum ar fi cunoasterea parintilor de ambii ,statul impreuna (dar nu are haine la mine ,insa doarme cu mine in fiecare seara ).dar ne dormim amandoi sa ne oprim unu la altul in ciuda intamplarilor

Indiferenta si comportamentul lui indecis fata de mine imi trezeste gelozia,din aceasta cauza reactionez la orice detaliu si orice lucru minor ma afecteaza,sunt geloasa pe femei,indiferent daca ii sunt prietene sau nu,sunt geloasa pe o conversatie cu o femeie ptr ca acea conversatie nu o are si cu mine ,sunt gelosa pe atentia care o acorda altei persoane de sex feminin deoarce mie nu mi acorda atentie,sunt geloasa chiar si pe un zambet adresat altei femei (probabil ptr el nu ar avea nicio semnificatie) ,zi de zi sunt criticata si judecata de catre el ,ca sunt nebuna,ca sunt psihopata ca nu am altceva de facut decat sa-l zapacesc si sa-l stresez,cu aceste jigniri ma desconsidera total, in plus de asta ma refuza in pat ,de ex au trecut 3 saptamani si nu am avut nici un act sexual,aseara mi-a spus ca este obosit in situatia in care o saptamana am stat despartiti ptr ca a fost plecat cu munca intr-un alt oras,a venit de 2 zile acasa si nu s-a atins de mine spunand ca este obosit ,in urma acestor neplaceri am inceput sa am niste crize necontrolate,sa plang,sa urlu,sa sparg,sa distrug obiecte chiar si sa ma lovesc,toate astea petrecandu-se in fata lui (aseara am constat faptul ca fac aceste crize ptr cateva clipe de tandrete din parte lui ,de afectiune,)cersesc afectiune,cersesc cuvinte frumoase,nu pot fi o persoana indiferenta,pun suflet in tot ceea ce fac,si un pahar cu apa daca-i dau il dau din suflet .Probabil astept acelasi lucru si de la el si cand vad ca nu are sufletul meu cedez psihic.

Nu-l simt atat de incantata de mine cum ma simt eu de el ,il ador,il iubesc enorm (el spune ca am o iubire bolnava pentru el) si el ma iubeste mult are rabdare in ceea ce priveste criza mea care se repeta saptamanal,presupun ca altul nu ar fi stat o secunda.

In principiu de cand ma stiu sunt o persoana geloza.

Eu nu aleg sa ies fara el in oras,eu nu aleg sa fac lucruri fara el ,eu nu aleg sa plec undeva fara el insa el alege lucru asta,imi doresc o familie ,imi doresc inteegere si poate sunt prea disperata dupa lucru asta si vreau cu orice pret sa se rezolve foarte repede si gresesc.Am un suflet enorm fata de oricine pe acest pamant si am asteptari din partea persoanelor capabile sa-mi spuna macar un multumesc la ceea ce ofer ,acesta este caracterul meu,respect foarte mult o persoana ,merg pe criteriile mele de respect care sunt cam stricte nu oricine poate sa accepte respectul meu(asa spune el) acum referindu-ma la partener,cand ii fac observatie ca poarta o discutie neadecvata intr-un local de fata cu mine cu o alta femeie spune ca sunt geloasa,in primul rand este vorba de respectul lui fata de mine cand poarta acea discutie iar daca el zice ca ma respecta atunci ma gandesc cu lejeritate ca poate fi vorba de vreo atractie sexuala ( in discutie vorbesc de sex,pozitii,placeri,pe care ar trebui sa le vorbeasca cu mine,nu cu o straina.Eu nu as putea sa vorbesc asa ceva cu un barbat de fata cu el )

Concluzia care am tras o eu este ca nu am din partea lui dragoste,tandrete,afectiune,nu-mi da incredere in mine ca femeie,nu-mi face complimente in pat si imi dau silinta foarteee mult si va spun si de ce imi dau silinta in actul sexual (nu fac exces de zel) el mi-a spus intr-o discutie ca o prietena de-a mea l-a cucerit si l-a dat peste cap pe prietenul lui prin sex,ca are o mare importanta sexul intr-o relatie iar in momentul ala m-a facut sa ma simt desonsiderata stiind faptul ca el nu prea ma cere la pat ,adica nu sunt buna .Dar cu toate astea sta langa mine.

Normal ca mi-a fugit gandul de nenumarate ori ca ma inseala.Indiferenta si carcaterul lui rezervat imi da de inteles ca tot timpul imi ascunde ceva ,iar din cauza asta ma consum zilnic si deduc la faptul ca sunt inselata.

Ar mai fi o latura frumoasa,cand el imi vorbeste frumos si imi explica anumite situatii il inteleg si nu ma mai gandesc ca ar putea sa ma minta si chiar ar putea sa-o faca ,ma incanta foarte mult cuvintele frumoase si atunci nu mai las loc de crize ,totul decurge normal si frumos .

Va rog sa-mi dati un mic sfat in ceea ce priveste problema mea si daca ar fi cazul sa merg sa fac consiliere psihologice cu adevarat,va multumesc!

foarte multe lucruri ai scris mai sus si imi imaginez ca sunt cel putin la fel de multe lucruri in tine, inca. Intr-un fel iti pot intelege posesivitatea, gelozia, insa din cate am inteles atingi un nivel foarte inalt de stres emotional (din diversele motive) si incepi sa ‘dai pe afara’ in variatele feluri. Iti recomand sa mergi in psihoterapie/dezvoltare personala unde sa explorezi ‘altfel’ cine esti. Succes!