Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Ce comportament trebuie sa adopt fata de sotul meu vicios, pentru a nu ajunge la divort?

  185 vizite

Actualizat: 30 iulie 2014 | 5 raspunsuri
Terapeuti RO 10:14am Jul 30
Mesaj:
Ce comportament trebuie sa adopt vis-a-vis de sotul meu vicios, pentru a nu ajunge la divort?

Numele meu este Nicoleta, am 27 de ani, sunt casatorita de aproape 3 ani si am un baietel de 2ani jumatate.
Sotul meu, cand ne-am casatorit avea 32 de ani(8 ani diferenta intre noi), si pana la aceasta varsta a trait foarte liber. Fara responsabilitati, bautura, jocuri la aparate, pierdut nopti cu prietenii.
In primii 2 ani a reusit sa le mai rareasca, dar cu certuri cumplite.
Inca mai are scapari in sensul ca atunci cand pleaca cu prietenii uita sa mai vina inapoi, mai devreme de 5 h nu se intoarce, si atunci o face deoarece il sun eu si ne certam la telefon spunandu-i sa vina acasa.
De datorii nici nu are rost sa va vb deoarece, va dati seama ca nu are tragere de inima sa muncasca mai mult sa ne depasim conditia si situatia materiala.
Mai intervin si parintii lui, spunandu-i ca el are casa si eu nu am, deci trebuie sa fac ce spune el…si multe alte greutati.
Eu sunt profesoara de muzica la gimnaziu, si pana acum am muncit si in paralel in alte domenii sa aduc bani suplimentari pt a achita datoriile, si tot nu este bine.
Imi este mila pt el sa ne despartim si de asemeni, frica sa nu imi ia copilul, el avand casa.
Cum pot sa il fac sa nu se mai lase influentat de anturaj si parintii lui?
Oare eu am de pierdut in cazul divortului?
Copilul va ramane la mine?
Oare treb sa mai am rabdare, se va remedia?
Astept raspunsul dv si va multumesc anticipat.

Cristina Hazulea 10:44am Jul 30
Terapie de cuplu… Daca doriti sa dovortati vb cu un avocat. Copilul nu vi l poate lua doar ca are casa. Dvs lucrati si va puteti intretine
Botezat-Antonescu Radu Andrei 11:03am Jul 30
discutati cu un avocat si faceti ce simtiti ca este mai bine pt copil. Succes
Elena Troy 11:23am Jul 30
Oamenii nu se schimba. Gândiți – vă la viitorul copilului dvs.
Botezat-Antonescu Radu Andrei 11:25am Jul 30
oamenii se pot schimba… nimic nu este batut in cuie. Singura problema este vointa si efortul depus spre acea schimbare ;)
Elena Troy 11:45am Jul 30
Pai asta este problema. Ca acest barbat nu vrea sa depuna efort si se pare ca nici nu il intereseaza prea tare sa se schimbe…deci…Singura care depune eforturi este doamna. Nu stiu ce terapie de cuplu sa faci cu cineva care este convins ca nu are o problema.
Postat în Despartire | Divort, Dragoste | Relatii de cuplu, Sfatul terapeutului
Etichete: , , , , ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita