Mesaj:
Buna ziua pentru mine a fost foarte greu sa ma hotarasc sa apelez la un psiholog, dar situatia in care ma aflu acum m-a adus la limita.
Simt ca casatoria mea este pe punctul de a se risipi, lucrul pe care nu mi-l doresc. Pentru mine este o situatie mai dificila fiindca singura nu-mi pot explica unde am gresit sau poate si gresesc.Orice discutie cit de banala nu ar fi ea se termina cu cearta. Totul a inceput foarte frumos,a fost o relatie la baza careia este(cred eu) dragostea. Pina am ajuns in fata altarului am fost impreuna timp de 4 ani,timp in care am hotarit ca ne cunoastem indeajuns. niciodata nu credeam ca un certificat de la starea civila poate sa-mi transforme viata intr-un calvar. de ce zic anume certificatul fiindca si pina la asta am locuit impreuna,timp in care eram fericita, acum insa totul e pe dos.Suntem casatoriti de doi ani timp in care nu am reusit sa punem bazele unui copil, ceea ce ne dorim foarte mult ambii. Sotul este un om calm, echilibrat cu capacitate de a ghindi, dar totusi simt ca as vrea ceva mai mult, mai multa atentie , mai multa afectiune si dragoaste. anume aceste neajunsuri ma fac sa fiu mai rece, mai distanta fata de el, ceea ce mi se reproseaza de fiecare data. Nu vreau sa par venita din epoca antica dar pentru mine mai sunt lucruri importante, nu numai sexul, si iata anume aici la capitolul sex apare explozie. Sotul traieste cu ideea ca viata sexuala este principala problema a casatoriei noastre.
La momentul de fata sunt intr-o dilema si nustiu cum sa procedez. Ma ghindesc poate ca ar fi bine pentru o perioada scurta de timp sa locuiesc in alta parte. poate asa vom realiza care de fapt este problema noastra, dar de fapt imi este frica sa nu fie o plecare definitiva.
Va multumesc anticipat si daca intr-un fel sau altul sfatul dvs o sa fie benefic situatiei mele create, atunci pararea mea referitor la o consultatie psihologica se va schimba radical.

sunt sigur ca ati beneficia de terapie de cuplu. Aspectul sexualitatii este doar o parte, cealalta fiind latura afectiva asa cum ati mentionat chiar Dvs. Ma gandesc ca nu ati reusit sa comunicati exact ceea ce este nevoie sotului si invers, dar se va rezolva in terapie. Succes!

buna ziua, sunt multe de spus, sugestia mea este ca, pentru inceput, sa cititi cartea "“Cele cinci limbaje ale iubirii” de Gary Chapman, poate ajuta enorm sa deschida ochii in privinta paradigmei de cuplu in care evoluati si sa va ofere niste sugestii concrete si simple de aplicat… Va doresc o zi blanda !

Esti in deriva. Pana nu te intelegi pe tine insati, nu te va intelege nimeni altcineva. Mergi la terapie.

Problema e a ta, in primul rand, pentru ca ai un conflict INTERIOR. Ru cu subconstientul tau. Adica nici tu nu stii ce vrei. E nevoie de introspectie, de autocunoastere. Adica de DEZVOLTARE PERSONALA, sub ghidarea unui psihoterapeut (a nu se confunda cu psihologul clinician, care testeaza si pune diagnosticul, fara sa aiba mijloace de interventie).

Ma bucur ca desi v-a fost foarte greu, ati apelat la un psiholog. Cum merge treaba in cabinet? Ceva progrese pana acum?

Schimbarea incepe cu noi insine,a oferi afectiune fara a cere nimic in schimb, neconditionat, poate avea rezultate nesperate.

Din ceea ce inteleg, sunteti putin cam plictisita si nu mai stiti exact ce va doriti. Intrebari ar fi mai multe, la care ar fi de dorit sa cunoastem raspunsurile, printre altele, cum ar fi: Dv sunteti sunteti la fel ca inainte? Va purtati la fel? Sotul dv a fost mereu asa sau de cand v-ati casatorit e mai rece, mai distant? In ce fel, cat si cum s-a schimbat fiecare dintre voi? Daca s-a schimbat vreunul, pt ca daca sunteti aceleasi persoane, va purtati ca si inainte, inseamna ca ati avut asteptari mult prea mari, care nu s-au concretizat dupa casatorie, probabil ati crezut ca aceasta casatorie ar putea aduce mai mult decat ati avut. Spuneti ca va doriti un copil dar fiecare discutie se termina cu o cearta… Copilul vine atunci cand partenerii de cuplu sunt pregatiti, se iubesc, se inteleg si exista o armonie intre ei, atunci cand terenul e fertil din toate punctele de vedere. Sunteti ca doi inamici, din ceea ce spuneti, e firesc sa nu puteti concepe un copil in situatia actuala. De dorit e sa aveti o discutie sincera si obiectiva, sa va lamuriti fiecare din voi ceea ce va doriti cu adevarat, ceea ce trebuie schimbat si de comun acord sa luati niste hotarari in a face ceea ce trebuie facut, in toate privintele.

Ca si oamenii, relatiile au o viata; ceea ce au relatiile in plus este faptul ca ele pot fi construite, bilateral. Eu inteleg ca de la casatorie ati avut doar asteptari dar de constructie ati uitat. Certificatul schimba multe; in primul rand creste siguranta, dar si expectantele. Daca lipseste disponibilitatea de a mai pune o caramida la constructie si cresc asteptarile in virtutea existentei acestui certificat, atunci e normal ca realitatea cea reala sa nu corespunda cu realitatea subiectiva si ideala. Se creaza o discrepanta intre cele doua realitati ale tale, iar apoi apare dorinta de a lua distanta ca sa poti vedea mai clar care e problema reala. Cu alte cuvinte, te asteptai ca in urma certificatului, relatia sa se sudeze, sa fie mai solida, mai plina de dragoste si armonie. Dar ca atitudine ai ramas la nivelul de dinaintea casatoriei. Asa ca relatia nu se suda, dar asteptarile existau. Apoi ai inceput sa te porti ostil, pentru ca ai observat ca nu se schimba nimic, nu creste relatia. Iar asteptarile de sudare a relatiei, continuau sa existe. Pentru ca lucrurile nu mergeau asa cum te asteptai sa mearga, dar mai cu seama pentru ca ai constientizat acest lucru, ai inceput sa te porti si mai ostil. relatia intima a inceput sa se degradeze datorita "pedepselor" pe care le-ai aplicat, privata simtindu-te de atentie si dragoste. Sotul a sesizat problema din acest punct, fara sa-si de seama totusi ca era metoda ta de coercitie. Vazand ca nu da roade coercitia, ostilitatea ta a crescut. In acest fel, ai reusit nu doar sa pastrezi relatia la acel nivel de dinaintea casatoriei, ci chiar sa o darami, caramida cu caramida. Solutia este sa strangi toate caramizile pe care le-ai scos din edificiul initial, sa le plasezi la locul lor, iar apoi sa mai adaugi altele. Cu efort, asteptarile tale chiar se pot implini. Acesta este elementul cheie, care a lipsit din momentul semnarii actelor de casatorie. Chiar si dupa casatorie relatiile se construiesc, sau, in cel mai fericit caz, doar se ajusteaza. Dar nu ne putem astepta sa se construiasca de la sine, fara implicare si efort sustinut. E absurd. Daca avem astfel de asteptari, fara a pune caramizi la constructie, ajungem in punctul in care esti tu acum. Ai spus ca nu stii unde ai gresit; uite acum, ca ai o perspectiva, poti sa repari greseala, dar nu de la distanta, asa cum te-ai gandit initial, ci chiar din miezul problemei. Poti incepe prin a fi mai politicoasa; apoi vei ajunge cu timpul, sa fii si mai afectuasa. Daca reusesti sa fii mai interesata de partenerul tau, sa-i spui cuvinte de lauda (nu gratuite), sa fii mai pozitiva, atunci el va simti nevoia sa-ti raspunda la fel. Si iata niste caramizi… si vor veni treptat si altele. Dar disponibilitate mai ai?