Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Sunt la liceu si ma simt inferioara, nu socializez prea mult, iar asta ma afecteaza in fiecare zi. Am impresia ca nu fac fata, ca o sa iau note mici, ca nu o sa reusesc prea multe.
Mesaj:
Buna,ma numesc Anca si am 15 ani.Parintii mei sunt despartiti si recasatoriti si am un frate biologic mai mare si 4 frati vitregi(louiesc cu tata,mama vitrega si fratele bun,deoarece sunt mai aproape de scoala si mama poate economisi niste bani,ucanu-ma la ea in vizite).Invat intr-un liceu foarte bun si am o problema care ma supara de cateva luni de la inceperea scolii. Relatiile cu parintii nu sunt tocmai perfecte.O iubesc pe mama foarte mult,as face orice pentru ea si ma inteleg bine si cu tatal vitreg,chiar daca nu-i vad foarte des.Pe mama vitrega o respect si ne intelegem rezonabil,insa cu tata am deseori probleme.Nicioata nu ma intelege(i se pare anormal sa-mi fac unghiile),imi reproseaza lucruri(de exemplu ca imi plateste naveta la liceu)…cand ne certsm foarte tare(sunt cazuri cand este si beat)ma injura,imi zice sa plec la mama s.a.Dar sunt si zile cand ne intelegem foarte bine sau cel putin asta incearca el,probabil simtinu-se vinovat,insa eu am inceput sa-l evit.Cu toate ca incers sa-l tot evit e can eram mica si se certa cu mama.(alta poveste si alte suparari in copilarie) Oricum…adevarata mea problema nu este defapt legata de el,ci de scoala. In scoala generala eram cea mai buna din clasa doar invatand la matematica si romana(am luat premiul 1 toti 4 ani).Astfel am si ajuns in liceul in care mi-am dorit,pe profilul mate-info intensiv. Acum la liceu toti copii din clasa sunt destepti,cu bani,unii ok,altii mai putin…iar eu ma simt inferioara,nu socializez prea mult,iar asta ma afecteaza in fiecare zi.Am impresia ca nu fac fata,ca o sa iau note mici,ca nu o sa reusesc prea multe.Incerc sa am incredere in mine,dar nu functioneaza.Plang serile si nu prea vorbesc cu nimeni despre asta.Le-am zis ,totusi mamei si tatalui meu.Mama zicandu-mi ca nu-si permite meditatii si ori muncesc in liceul ala ori ma mut in altul.Tata a zis direct ca nu sunt in stare ,asa ca sa ma mut,iar meitatiile in niciun caz nu intra in discutie,ca el nu are bani(vesnica vorba a lui,dar pentru tigari are). In momentul de fata incerc sa invat cat pot de mult,insa tot am o teama in mine de care nu scap,(mi-e frica de teste,mi-e frica sa nu uit lectia,mi-e frica sa nu iau bacul…).Imi doresc mult sa termin profilul asta cu bine si sa ajung la o facultate buna,sa am un serviciu bun si sa o ajut pe mama si pe fratele meu cu tot ce isi doresc. Am si eu totusi unele momente frumoase:ador sa ascult muzica in fiecare zi si imi place sa ma aranjez in cand in cand ,cand nu ma vede tata.Prieteni nu am,am doar cunostinte si regret ca acum nu mai am nicio prietena foarte buna care sa stie totul despre mine. Dati-mi niste sfaturi,va rog,in legatura cu scoala ,ce sa fac sa nu-mi mai fie frica ca uit sau ca nu trec clasa sau chestii din astea.Teama asta imi strica fiecare zi si nu vreau sa traiesc cu ea toti anii astia de liceu.Multumesc anticipat! |
|||
|
|||
Draga Anca, e firesc sa ai temeri cata vreme nu ai mai mult sprijin din partea parintilor. Ai doar 15 ani dar dai dovada de maturitate (de fapt responsabilitate) prin scopul pe care ti l-ai propus, acela de a termina cu bine liceul si de a urma studiile de licenta, dupa care sa obtii un job bun. Pt acest lucru, poti fi mandra, deoarece mai putini adolescenti de varsta ta au astazi asemenea preocupari. Totusi, te-ar ajuta mai mult sa ai macar o prietena pe care sa te poti baza, careia sa-i spui ce te doare si care sa-ti fie alaturi la bine si la greu – o vei gasi daca o vei cauta. In ce priveste vopsirea unghiilor, daca este vorba doar de atat, nu e chiar un capat de tara si poate o negociere cu tatal(poate el nu e de acord sa pleci asa la scoala, dar in timpul liber n-ar fi impotriva) ar fi mai utila decat sa te ascunzi de el (pana la urma vei fi prinsa si poate se va supara mai tare). Iar daca nu obtii nimic in urma acelei discutii, avand doar 15 ani si nefiind totusi vorba de prea mari impuneri, poate ca iti va fi mai bine daca ii vei respecta deciziile. Esti la inceputul adolescentei si probabil ai mari framantari, iar daca vei simti nevoia sa vorbesti cu cineva, psihologul scolar iti poate fi de folos (daca aveti unul in liceu). Succes si ai incredere ca orice problema are rezolvare!
|
Copyright © 2011 - 2024 Terapeuti.ro | Toate drepturile rezervate.