Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Buna ziua,Vreau sa-mi spuneti, daca doriti si nu cer prea mult, ce ati face daca ati fi in urmatoarea situatie?

Dupa ani de munca asidua iti gasesti curajul necesar si demisionezi din functia care nu te mai implinea ca om pentru a merge mai departe.

Decizi sa te indepartezi de prieteni, colegi si apropiati, pentru ca nu te incurajeaza sa evoluezi, sa-ti traiesti propria viata, ci te epuizau de energie și incercau sa te traga pe o linie moarta.

La scurt timp dupa renuntarea la job te inscri la un concurs, te pregatesti pentru examen, iti canalizezi toata energie pentru ceea ce urmeaza, insa brusc lucrurile se schimba radical.

Dupa inscrierea la concurs, unde vei fi nevoit sa treci prin probe sportive (viteza, rezistenta), se intampla o minune.

Afli ca ti s-a implinit cea mai mare dorinta: ai ramas insarcinata dupa o lunga perioada de suferinta (pierderea unei sarcini si decesul unor persoane dragi).

Esti fericita pentru binecuvantarea primita de la Dumnezeu la cei peste 30 de ani si vrei din tot sufletul sa-i asiguri copilului un trai decent.

Nu ai un job, nu poti fi nici somera pentru ca ai demisionat, dar vrei sa muncesti. Numai ca medicul iti spune ca in timpul sarcinii este riscant sa susti probele sportive impuse la concurs.

Te gandesti sa risti. Vrei din toata inima si copilul sanatos si locul acela de munca. Zilele trec, iar ca alternativa trimiti CV-ul in stanga si in dreapta, insa telefonul nu suna.

Desi stii ca esti o persoana optimista, responsabila si puternica ajungi sa te confrunti cu tot felul de ganduri: Unde sa ma duc insarcinata? Ce sa fac in situatia mea? Cine va angaja o gravida? In conditiile in care majoritatea patronilor impun zilnic un program alert, inclusiv sambata sau duminica. Ieri am primit raspuns de la un angajator, dupa ce directoarea m-a asigurat ca nu are nici un fel de problema ca sunt insarcinata, ea fiind in aceeasi situatie cu mine, ca a gasit pe altcineva.

Te gandesti ca daca ai fi in Capitala si nu in oraselul mic in care traiesti acum ai gasi mai repede un loc de munca si nu ai simti ca bati pasul pe loc din punct de vedere profesional, insa sotul iti taie elanul si iti spune franc: ”daca vrei sa faci ce vrei tu (sa pleci in alt oras pentru a lucra), n-ai decat sa fii singura”.

Voi ce ati face in situatia data: gravida, fara loc de munca, facturi neachitate, cheltuieli in spatele sotului, stres maxim pentru toata situatia, dar inscrisa la un concurs unde ai de sustinut probe sportive neindicate pentru persoanele insarcinate?

Nu ma victimizez, ci lupt pentru ceea ce vreau, insa uneori simt ca ma lupt cu morile de vant si vreau sa aflu si alte puncte de vedere.

Va multumesc

eu, SI gravida si nesustinuta de sotul meu, m-as muta la parinti acasa (daca este posibil). Inteleg (si pe buna dreptate) ca iti este foarte greu in aceasta situatie, cel putin emotional insa acum sunteti 2… ia deciziile in functie de binele copilului… restul se rezolva cu timpul! Succes si curaj!

Eu spun sa cantariti foarte bine ce conteaza cel mai mult pentru dvs-jobul sau copilul? In functie de ce cantareste mai mult, decideti. Nu cred ca ati mai putea trece printr-o sarcina pierduta, mai ales stiind ca este din vina dvs. Job poate mai gasiti, dar viata unui copil e incomensurabila. Succes!

Pentru mine copilul ar fi prioritar, apoi jobul. Imagineaza-ti toate scenariile posibile: job cu pretul pierderii sarcinii sau copil si greutati sau noua viata in Capitala etc. In care scenariu te simti mai confortabil si in care cel mai rau? Ai de cantarit. Cat despre sot ?! E la fel de responsabil ca si tine pentru acest copil; doar a participat si el. O consiliere de cuplu pe problema v-ar ajuta. Sotii trebuie sa se sustina reciproc si sa negocieze. Poate exista persoane la care poti apela pentru sustinere (familie, rude sau prieteni) ori institutii (AJOFM, alte ONG-uri de profil). Nu renunta la visul tau de fericire, oricare ar fi acesta si tu il stii cel mai bine !

In primul rand, ceri o a doua opinie de la alt ginecolog. Aceasta sarcina este cu risc? Pentru ca in mod normal, in sarcina se recomanda ca gravida sa continue sa faca miscare la intensitatea cu care este obisnuita. In al doilea rand, stresul pe care il resimti, nu face bine copilului, deci fa tot ce este necesar pentru a te linisti si a te bucura de aceasta perioada. Exista locuri de munca pe perioade determinate, poti sa inlocuiesti pe cineva un timp…pastreaza-ti tonusul pozitiv si vor aparea oportunitatile de care ai nevoie.

Prin raspunsurile voastre si prin ceea ce sunteti si ceea ce faceti am descoperit oameni minunati. Va sunt recunoscatoare pentru indemuri si pentru incurajari.
Prin voi am capatat curaj sa ma iert, sa ma accept si sa ma iubesc asa cum sunt. Sa nu privesc in exterior, ci in interiorul meu.Citind randurile voastre am inteles ca sunt pe drumul cel bun, chiar daca la prima vedere situatia nu este deloc una usoara. Singura mea certitudine este faptul ca prin renuntarea la job Dumnezeu m-a binecuvantat sa fiu mama. Acum sunt responsabila pentru doi, nu doar pentru mine. Iar daca eu nu voi fi bine, atunci nici copilul nu va fi bine. Asa ca am renuntat definitiv la gandurile inutile si am decis sa ma rasfat in toata perioada sarcinii. Gandurile pozitive vor atrage lucruri pozitive in viata mea si sunt ferm convinsa ca totul va intra pe fagasul cel bun. Cat despre sot (fiind tot greul in spatele lui) cred ca este debusolat. Asa ca m-am inarmat cu rabdare, sunt o persoana calma, si accept lucrurile ca atare. Sta in vointa si puterea mea sa fiu optimista.Cu iubire si incredere infinita in voi Radu, Cristina, Ana-Maria si Irina,
Graviduta

Sarcina usoara si bucurie in suflet ! Realizez ce om minunat esti! Te imbratisez !