Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Ma numesc R, am 29 de ani, sunt din Cluj-Napoca….. caut un ajutor la problema mea si anume VIOLENTA…. Sunt un Monstru,Animal ..sunt raul intruchipat pe lumea asta,pot sa distrug orice prietenie sau relatie cu oricine indiferent de gradul de prietenie dintre noi intr-o secunda. Am sa va povestesc pe scurt viata mea…..
Sunt crescut intr-o familie dezorganizata,mama mea m-a dat la un spital de neuropsihiatrie acum multi ani …era cu circuit inchis…acolo practic era casa ta mancat,dormit,scoala…absolut tot, desi am fost internat pentru ca faceam nazbatii la scoala….. au spus ca acolo este un centru de corectie,..mama mea…din lipsa de informatii si fiind habarnista a crezut si m-a internat. Evident acolo erau oameni cu mult mai mari probleme la cap decat mine. Aici a inceput declinul meu..primeam de 3 ori pe zi in functie de cum erai evoluat levopromazin,romparkin,plegomazin…si multe altele la care nu le mai stiu numele. Cei care nu intelegeti ce sunt astea sunt niste calmante/sedative care iti termina capul . Ajungi sa te obisnuiesti cu ele,le mai ascunzi sub limba ..dar daca esti prins…si am fost prins esti pedepsit la pat 7 zile . Ce inseamn asta? ca nu mergi la scoala,vei primi zilnic plegomazin si vei dormi la pat..nu inainte sa ti se faca apa distilata in burta,gat,spate,maini, picioare…dupa caz cum aveau ei chef ..plus portie de bataie ..pentru ca refuzi sa-ti iei tratamentul. Apropo in caz ca nu’ti convine regimul ia-ti adio de la drepturi nu ai. Esti un om bolnav mintal. Ce fac ei e bine…. Intre timp te trimit ei la scoala la sedinte de ergoterapie..fotbal …munca in folosul comunitatii pentru spital… .etc. Bun trec 4 ani. Scap se da o lege ca trebuie sa plecam care nu apartinem judetului. Ne scoate pe poarta ..baieti valea ca nu mai avem cum sa va tinem . Bucuros ca am scapat vin acasa….incep o noua viata…….dar nu mai puteam sa ma reintegrez… viata mea era haos… ma bateam,refulam din orice…faceam tot ce am pierdut in anii astia cat am fost inchis. Mama mea pica in patima alcolului ….cumva o redresez..sunt exmatriculat din scoala,ma bag la alta scoala….ma apuc si muncesc….cresc….. apare varsta maturitatii ,devin barbat!!! Dar viata mea…….nu era una frumoasa….. ma aprind din orice repede,sunt violent,injur..
.distrug tot ce-i in raza mea. Nu pot avea o prietena……..fiindca ori o lovesc ori o injur,prieteni am dar si aia putini din cauza ca-s coleric…. Daca ma intrebi de un sfat care sa ti-l dau tie cititorule…tot ce voi spune va fi perfect si chiar o sa ma crezi pe cuvant ca-s foarte bun . Dar pe mine de ce nu ma vad? De ce nu pot sa ma opresc sa jignesc,sa lovesc,sa distrug tot ce-i in jurul meu? De ce am momente de luciditate …si cand imi vin piticii cu o furie pe care nu v-o pot descrie rad tot ce-i in fata mea si-n jurul meu. Tot temperamentul asta al meu nu ma duce la nimic,imi distrug viata. Acum fac 30 de ani luna viitoare si mi-am propus sa ma sinucid pentru ca nu sunt bun de nimic. Am sa repet asta …sunt bun doar la injurat,violenta,jigniri in toate felurile posibile. De femei n’am dus lipsa ca nu’s prost nici urat.. dar viata mea e un calvar ma macina tot de ce am ajuns asa? de ce am ajuns sa nu am prieteni….de incredere…daca mor maine nimanui nu-i va pasa.. nici macar mie. Oricine incepe sa ma cunoasca isi da seama ca-s un nemernic,un nimeni…un impostor …desi nu fac chestii urate gen furat,talharit..n’am fost la puscarie.. Sunt un distrus…..pe zi ce trece va in jurul meu oameni care-si intemeiaza o familie…au un copil . Eu de ce nu pot? din cauza temperamentului meu…asa-i? Imi veti spune ca trebuie sa ma schimb… ca sa urmez sedinte la un psiholog…am fost dar m-am plictisit plus de alta era prea scump sa-mi permit . Am avut viciul pacanelelor apropo …tot ce inseamna jocuri de noroc…m-am refugiat in ele crezand ca o sa-mi fac prieteni..ca viata mea o sa mi se schimbe…. teapa.. am ajuns si mai rau. Dar mi-am revenit m-am plictisit si de alea nici macar nu vreau sa mai aud de ele. Am fost la sala de fitness…. am crezut ca daca fac sport si mananc sanatos o sa fiu alt om …zero tot ala-s…iar asta o fac si la ora actuala. CE sa fac? Unde sa mai caut raspunsuri sa numai fiu un monstru. Ce ma enerveaza cel mai repede..e ca ma enervez si aprind foarte repede din orice..si ma simt ca un om de nimic care nu poate sa faca ceva. Am incercat sa fiu un om mai bun..am fost la biserica,am fost mai calm… am incercat sa inteleg tot. Dar am momente cand nu realizez ce fac…si incep sa ma apuc de ce stiu eu sa fac mai bine…sa distrug tot. Hai ca daca vorbesti urat……mai scapi ..dar cand esti violent cine te mai iarta? nimeni!!! iar eu am stricat tot ,tot ,tot! Prietenii pe care-i mai am,fostele mele “prietene” , cunoscutii ma stiu de un tip violent….rau si coleric. Pe 15 august am sa ma sinucid,atunci e ziua mea! Voi fi singur cu siguranta……pentru ca nu ma va cauta nimeni si acei prieteni putini pe care ii am nu le pasa de mine. Fac 30 de ani si ma gandesc ca-s un nimeni am ajuns la varsta asta…sa fiu detestat,urat si un nimeni. D-zeu a fost mare mi-a dat fffmulte oportunitati ..as putea sa spun ca sunt un om norocos…am intalnit oameni de calitate,dar nu am stiut sa p
rofit si dupa cum va ziceam si mai sus am dat cu picioru.Intr-un timp imi spuneam ” bine mai R… tu te plangi? ai un job bun,o stare materiala bunicica…,destept……..am trecut prin atatea singur… si cedezi de la atata? ” Ei da….cedez…m-am saturat…mi s-au adunat…..m-am saturat sa traiesc si sa fiu nefolositor pentru nimeni. Sa vad cum altii au o familie,fac copii,au iubite ..se intrunesc cu familiile,cu prietenii merg la fotbal,la strand…la cluburi,la nunti…..la facultati…. Ii ajuta parintii,familiile…..se unesc…….Am o viata si nu am ce face cu ea… m-am saturat sa supar,jignesc si sa fiu dat la o parte. Chiar nu pot sa mai invinovatesc pe nimeni fiindca tot ce fac e sa supar……..stau si ma gandesc si vad ca eu sunt cel vinovat…. eu incep,eu urlu,eu provoc…si tot eu. Nu stiu sa mai ma comport ..acea scoala…si impreuna cu copilaria mea m-au facut o bruta de om . Vreau sa traiesc ca un om normal…sa pot sa raspund ca un om normal la frustrarea cuiva…..indiferent de cine e…sau la nemultumiri …sau orice altceva….sa raspund ca un om normal,nu sa injur….sau sa fiu badaran si sa dau cu pumnul. Vreau sa iubesc ..sa ating…sa fiu luat si eu ca un om…..normal…..cu bune si cu rele…. dar intai de toate nu vreau sa mai distrug tot ce e frumos intre mine si restu. Cred v-am plictisit..ma retrag. O viata frumoasa va doresc,lipsita de griji si de necazuri..multa fericire si sanatate alaturi de cei dragi.

Eu cred ca, devreme ce constientizezi ca ai o problema cu violenta, esti pe drumul cel bun! Gandeste- te ca sunt oameni pentru care violenta este o placere, aceia pot fi considerati monstrii.Cred ca ai nevoie doar de rabdare si de un pic mai multa vointa.Uite, asa cum ai avut rabdare sa scrii un mesaj lung, cred ca trebuie sa folosesti aceeasi rabdare atunci cand simti ca “te aprinzi”.Un om care a reusit sa treaca printr-o trauma, asa cum ai trecut tu, nu poate fi considerat un om de nimic, ci un om cu vointa de fier, pe care o poate folosi ca sa isi rezolve si problema cu violenta, trebuie doar sa creada in el.Schimbarea se face cu pasi marunti, trebuie doar, inca o data, sa ai rabdare.Priveste o clipa in jurul tau, fara sa astepti prea mult de la tine si de la cei din jurul tau si cu siguranta vei gasi lucruri de care sa te bucuri!
P.S.: Nu sunt psiholog si sunt cu 10 ani mai mica decat tine, dar iti spun ca Se poate sa mergi mai departe(probat!)! Viata merita traita!!!

Unoeri cand terminam tot de distrus in jurul nostru dar suntem inca prea plini de prea multa furie de descarcat, nu ne mai ramane decat sa ne distrugem pe noi insine. Trauma, ura, neputinta, abandonul, durerea, rusinea, frica, toate se tes impreuna in felul de a fi a unei persoane, dar indulcite de tandretea, bunatatea, iubirea, intelegerea, satisfactia pe care ti- o dau cei din jur, atunci cand sunt capabili sa o faca. E clar ca ati vazut si ati trait prea mult din primele si prea putin din ultimele. Ati castigat poate taria supravietuitorului, o anumita capacitate de introspectie, o ascutime a mintii, dar ceea ce a fost trait brutal,fara mediere, fara intelegere, copleseste pe oricine. Nu stiu despre sport, rugaciuni, meditatii, stiu ca sunt oameni pe care ii ajuta. Stiu despre psihoterapie, si despre asta am sa vorbesc. Psihoterapia inseamna sa parcurgi ceea ce s- a intamplat, sau ceea ce simti alaturi de o alta persoana, prin a carei privire poti ajunge sa dai un sens nou sau sa capeti o altfel de intelegere. Munca, efortul, trairea va apartin si trebuie asumate, dar demersul in sine reprezinta totusi o speranta, un instrument, un nou mediu, mai continator in care sa gasiti in dvs noi resurse, nou modalitati de relationare astfel incat sa puteti trai viata mai functional, fara sentimentul ca va autosabotati orice relatie sau viitoare potentiala implinire.

Spui ca problema ta este injuratul si violenta care survin necontrolat.Se poate ca tu sa ascunzi undeva in strafundurile constintei tale, niste lucruri care te fac foarte fragil emotional, si de-acolo sa izvorasca aceste caracteristici nefaste.Sinuciderea nu este un raspuns, pentru ca ar fi si mai in zadar decat lucrurile ce te deranjeaza la tine.Ar fi defectul tau suprem, si nu ar ajuta pe nimeni.De ce nu te gandesti la a ajuta .La a fi util celor din jurul tau, macar asa sa compensezi voit lucrurile prin care ‘distrugi’. Cand ai acele stari , gaseste oameni de ajutat, atat fizic cat si psihic.Ai putea oarecum ‘profita’ de conditia ta, daca ti-ai focaliza atentia spre studiul problemelor tale, iar apoi, sa intreprinzi ceva prin care sa-i ajuti pe altii asemeni tie, deoarece intrezaresc un potential semnificativ in ‘discursul’ tau.Esti un om inteligent, dar care se stigmatizeaza, si care vrea oarecum sa faca ceva important in viata lui, si pentru ca nu-ti gasesti acel ‘ceva’ exteriorizezi latura slaba.Ai putea deasemenea sa te inscrii la niste sporturi prin care sa-ti canalizezi armonios furia, de exemplu judo, sau discipline de acest fel.Raspunsuri sunt, dar cateodata este necesar sa le mai cauti, iar tu, pentru ca ai potential, tocmai ai facut acest lucru ‘deschizandu-te’ aici.

• 
• Liviu LIv Salut ! Hai să-ți zic ceva ! Am 29 ani , de 2 ani sunt Nevazator complet si iremediabil ! Pana la 26 am fost un tip normal . Am facut scoala , am muncit o perioada scurta , am fost bine fizic . Dar ghinionul sau soarta , mia dat o boala care ma pus la pat si ma chinuit un an , disteugandu-mi ochii ! In final mi-am revenit cu mobilitatea , dar cu ochii , NU ! Tata a decedat acum 9 luni , datorită stresului si suferinței mele , a facut accident cerebral , iubita mea cu care eram de 5 ani , a plecat , pentru ca mia zis ca nu se mai simte bine cu mine si nu e fericita lângă mine !! Si sa nu vreau sa mor . Imi dor sa vad un film , sa vad apa , soarele , cerul , pe mama si tata , dar nu va mai fi asta niciodată . Daca ai citit mesajul si te-am pus pe gânduri si vrei sa mai vorbim , dă-mi un telefon 0740405560 . Si pe 14 August e ziua mea , dau un suc , asa ca mai amâna planul tau ! Scuze pentru greșeli , sunt la început cu învățarea aplicațiilor pentru Nevazatori !!
• 
• Elena Tudor Din punctul meu de vedere sinuciderea este un act de lasitate. Un adevarat curaj este sa traiesti, sa-ti asumi toate faptele si sa incerci sa schimbi ceea ce nu e bine. Ajutor, dupa cum vezi, primesti de la multi, depinde doar de tine sa-l accepti. Cu atat mai mult sinuciderea este un act condamnabil cu cat spui ca frecventezi biserica. Incearca la Catedrala sa stai de vorba cu un preot, sunt foarte buni cei de acolo, spune-le despre durerea sufletului tau si sigur vei fi indrumat si ajutat. Pe privat iti pot da amanunte nu doar in aceasta privinta
•