Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:

Bun gasit!

Am mare nevoie de un ajutor pentru a lua o decizie, pentru a aduce seninul in viata mea.
Am 49 de ani si o anume relatie cu un barbat pe care il cunosc de mai bine de zece ani. Relatie cu o lunga perioada de intrerupere. Ambii suntem divortati dar el este intr-un concubinaj cu o colega de serviciu. Relatie care ii aduce lucruri importante pentru el: o partenera cu castig impresionant, cu relatii, cu deschidere profesionala. Eu sunt genul romantic si am incercat si reusit poate sa nu ne lege decat emotia, bucuria revederii, pasiunea clipelor traite impreuna. Am fost ani in sir locul unde a ajuns cand ii era greu, cand avea nevoie de o oaza de liniste, caldura si mai ales cand ramanea singur.
Am platit mereu acele clipe frumoase cu orele de siguratate, ganduri catre el, dorinte neimplinite. Noroc ca sunt o fire activa, am diverse preocupari si venirea lui din cand in cand imi era suficienta.
De o vreme a inceput sa apara mai rar, dar vine, uneori cu ceva de parca ar insemna tacit un "iarta-ma". Recent a avut un eveniment important, a fost o zi in care a fost inconjurat de multi oameni si totusi seara a venit la mine. M-am simtit atat de bine gandindu-ma ca omul asta azi a fost cineva si totusi in final cine ii e alaturi? Eu…grabita concluzie.
La cateva zile ma suna pe seara, e inghetat, obosit de la serviciu si isi manifesta dorinta de a veni la mine. Pare bine dispus. Si cand ar fi trebuit sa sune la usa suna telefonul si imi spune sec "amanam…nu pot pleca…etc".
Ce urat! Primul gand…daca eram doar o optiune pe o lista a lui…Prietenele spun ca gresesc, ca sunt tot timpul disponibila. Asa e, eu abia astept sa-l intalnesc, mereu cand a sunat am anulat orice, am ajuns acasa de oriunde ma aflam. Parca nu mai am timp de joaca, de-a ma preface ca sunt, ca nu sunt. Nu stiu cum sa procedez. Ne leaga ani buni si de prietenie dar nu mai vreau sa sufar. Poate el nici nu realizeaza ce e in sufletul meu. Sunt constienta ca intre noi nu va fi nimic mai mult niciodata. Sunt constienta ca iubeste banul, gloria…Sa discut deschis cu el sau pur si simplu sa-i las un sms scurt si clar? Nu stiu…nu stiu…

Poate este util mai intai sa clarificati ce anume doriti dvs. Si apoi sa discutati cu el. Din cate descrieti pentru el este foarte comod pentru ca are ce isi doreste ( o prietena care are posbilitati materiale si pe dvs.). Intrebarea ar fi ce anume va doriti dvs.

Așa cum vi s-a sugerat, clarificați-va propriile nevoi și comunicati-i domnului care sunt acelea, cât mă eficient posibil, fără acuze sau generalizări. Oricare ar fi răspunsul lui, fie pozitiv, fie negativ, vă va fii mai ușor sa luați o decizie ulterior. Nu întotdeauna cei din jurul nostru știu ce gândim și ce ne dorim, dacă nu le-o spunem explicit. Puteti cere sprijinul unui psihoterapeut, în aceste momente, și puteți lectura "Stilurile de atasament".

Sa iti ridici propria ta stima de sine, si automat standardele si pretentiile de la viata. Abia atunci vei realiza ca poti sa OFERI mai mult, si sa fii vioara principala, nu doar roata de rezerva.

Atita timp cit sunteti multumita de ceea ce primiti din partea dinsului si anume sentimente , SI VA ESTE BINE in relatie chiar daca il impartiti cu alta persoana parerea mea ar fi sa mergeti inainte ,decit singura …spuneti ca va cunosteti de ani buni de ce sa nu mergeti inainte sa stiti ca aveti pe cineva ??

Cred ca este necesara mutarea atentiei pe dumneavoastra si nu pe barbatul despre care vorbiti. Ar fi util un proces de autocunoastere si de explorare a nevoilor si dorintelor. Un psihoterapeut va poate insoti in acest demers.

Stabiliti-va prioritatile, luati-va in serios, faceti fata realitatii concrete, si acceptati ca acest barbat, nu este sincer si cu adevarat atasat de dvs; sunt prea multi ani de cand practic, va ofera frimituri din viata sa, pe care dvs le primiti si le considerati ca fiind daruri ceresti…O relatie se bazeaza pe respect reciproc, ori, fata de dvs acest barbat nu arata respect. Respect inseamna sa tina seama de dvs, sa-i pese, ori el isi permite sa va tina..de rezerva, pt unele situatii sau pt varietate. Dvs ii dati atentia si aprecierea de care are nevoie ca sa se valideze, sa se simta bine, dar nu se gandeste la costurile emotionale pe care dvs le platiti. Motivul ca cealalta are situatie materiala, e o scuza, va ascundeti in spatele acestui motiv pt ca nu vreti sa vedeti realitatea. Si chiar daca ar fi asa, ce fel de persoana e acest barbat..?? un profitor?? Un mincinos? Si atunci…pe acest barbat il vreti dvs..? Reflectati

Mie mi se pare ca amândoi sunt împartiti în două ”părți”. Asta vine de la lipsa de clarificare a propriilor valor si de prioritizare a lor.

De pildă, dacă în viața lui banii, poziția socială, confortul sunt pe primul loc, atunci are ce vrea. Dacă sentimentele de ”prietenie” sunt pe primul loc, atunci are ce vrea. Doar că, fiecare parte se vrea pe locul întâi secvențial, deci și prioritățile/comportamentele lui sunt secvențial diferite, în momente diferite. Și sunt trei oameni răniți.
Doamna, la rândul ei, are un conflict intern. Pe de o parte: teama de singurătate și de asumarea unui drum care poate să-i aducă o relație ”curată” în viitor, iar pe de altă parte acest atașament emoțional care o ține captivă și datorită faptului că a investit foarte mult timp. Ca atare, are o ”cioară” în mână și o ”vrabie” care, posibil, zboară suuuus, nevăzută, la înălțime. Sau nu.

Vă spun din surse sigure: suferința este foarte mare. O integrare de părți o poate ajuta să ia o decizie hotărâtă.

Acest subiect imi sugerează un altul: iubire vs. atașament.
Ești îndrăgostit când oferi tot sufletul tău și nu așteapți nimic. Doar cel iubit să existe. Nu contează vârsta, locul, datele de stare civilă, situația financiară… Contează să existe, să îl vezi uneori, îi vrei tot binele din lume și ești fericit pur și simplu că l-ai găsit, că există. Iubirea te hrănește pe tine.
Atașament emoțional înseamnă să ai așteptări, suferințe, pretenții ca el să fie, să facă să spună, să aibă ceea ce ”ar trebui” ca să corespundă unui portret de care, poate, odată, te îndrăgostiseși.
Un fel de imagine holografică ce îți oferă ție o stare valoroasă pentru tine. Tu poți fi ”așa” condiționat de ”cum” este, face, spune… celălalt.

Indiferent de perspectiva, nu este o relatie echitabila! http://www.minunemica.eu/daca-nu-iti-place-de-partenerul-tau-de-cuplu-tot-ce-ai-de-facut-este-sa-pleci-din-relatie/

Draga mea,

important este cum esti cu tine in relatia asta. Ce spun prietenele tale despre cum ar trebui, ce-ar trebui, nu e asa de important. Daca tu iei din relatia asta atat cat iti trebuie ca sa mergi mai departe, atunci poate nu trebuie sa te judeci prea aspru.