Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Am 19 ani si dupa un an jumatate de relatie, prietenul meu s-a distantat foarte mult de mine. Nu am mai suportat sa stiu ca ne purtam ca doi straini si am decis sa pun punct relatiei. L-am rugat sa ma lamureasca, dar mereu gaseste cate o scuza.
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:
Buna seara, |
|||
|
|||
Este foarte bine ca ai pus capat relatiei. Ce nevoie ai sa mai vina sa discutati unul cu altul, cand de fapt nici el nu stie ce vrea si cum sa procedeze? Probabil este genul de persoana care fuge de responsabilitati sau care abandoneaza situatiile carora nu le poate face fata. Iti inteleg suferinta si frustrarea, dar esti tanara, focuseza-te pe tine, pe scoala si pe ceea ce doresti sa faci in viata. Este o lectie pe care ai invatat-o, tece-o la categoria "asa NU!", vei stii sa detectezi din timp semnele unei persoane pe care nu o vei mai dorii langa tine, vei fi mai atenta la alegerile pe care le vei face in materie de baieti si in cine sa ai incredere de acum incolo. Dupa doua saptamani, nici nu iti vei mai aduce aminte de el, daca te concentrezi pe tine si pe ceea ce meriti.
|
|||
|
|||
Din ce spui tu, el se pare ca nu a tinut indeajuns la tine ca sa vrea sa cladeasca un viitor impreuna cu tine si acum vrea sa caute ceva nou dar nu are curajul sa faca el primul pas si sa se desparta de tine asa ca se comporta astfel incat sa te desparti tu de el. Recomandarea mea este sa mergi mai departe, sa inveti din greselile acestei relatii si sa fi astfel pregatita mai bine pentru urmatoarea, sa te uiti mai atent la caracterul si comportamentul urmatorului ales. Legat de ce simti acum, o sa treaca, dar ca sa fie mai usor, e bine sa iti pui ordine in viata, sa ai niste target-uri si aspiratii (social/sentimental/material) si sa te focusezi pe ele. De asemenea nu ar strica sa iti umplii timpul liber cu activitati in aer liber (miscare, plimbare, sport, alergare, socializare cu prietenii la un ceai/cafea etc), asta te va face sa nu ai timpi morti in care sa stai sa iti plangi de mila si avand astfel o viata activa cresc sansele ca aspiratiile tale sa devina realitate.
|
|||
|
|||
Sa nu-l mai cauti, de exemplu. Aia poti face.
|
|||
|
|||
Este destul de dificil de emis o parere deoarece o relatie inseamna interactiunea a doua persoane. Ce anume sperati ca ati putea afla de la el? Credeti ca afland de la el motivul distantarii lui, v-ar fi mai usor? Felul in care descrieti ca a ales sa incheie relatia spune cate ceva despre comportamentul lui. Daca analizati situatia o sa realizati ca acest tip de comportament v-ar fi facut mai mult rau pe termen lung.
|
|||
|
|||
Peste timp totul o sa fie inteles altfel, cu detasare. Au astfel de comportament chiar si barbati de la care totul te indreptateste sa ai multe pretentii si dovedesc cat sunt de slabi neputand sa se aseze fata in fata cu partenerul, dupa 10 ani, si sa aiba ceva de spus – vorbesc din trairi personale, asa ca…mergi mai departe si invata sa traiesti
|
|||
|
|||
Si totusi, domnisoara vrea sa stie ce poate face pentru a trece mai usor peste momentele astea.
Si eu am trecut prin momente dificile, chiar si parintii tai, profesorii tai, prietenii tai. Cu totii trecem prin asemenea momente si cred ca te doare foarte tare. Orice despartire de o persoana draga, de un lucru la care tinem foarte mult, pierderea unui obiect drag, pierderea sanatatii, pierderea unui loc de munca, toate acestea duc la o traire ca si cum am fi pierdut ceva din noi. In cazul tau, este vorba de pierderea relatiei dintre tine si el, de pierderea a cum te facea el sa te simti, sau a cum te simteai tu in preajma lui nu faptul ca ai pierdut persoana lui. Altfel cum s-ar explica faptul ca vei fi din nou fericita atunci cand vei gasi urmatorul baiat care te va face sa te simti iubita? Poti sa incerci sa nu te mai gandesti prea mult la el si sa incerci sa nu mai cauti raspunsuri la intrebari despre el. Pentru ca nu despre el e vorba, nu el e cel mai important, ci tu. Ai nevoie sa treci prin perioada asta „de doliu” si nu peste ea. Sufera putin, e normal si asta e procesul. Cumva te „antreneaza” pentru viata de adult, te pregateste pentru posibile greutati si mai mari. Daca fugi de suferintele din perioada adolescentei, o sa fie foarte greu sa le gestionezi pe cele din viata adulta, care pot fi mult mai mari. Important e sa nu te incui in casa si sa plangi. Important e sa continui sa socializezi, sa iesi cu prietenii poate chiar mai des decat pana acum. Sa te descarci unei prietene, mamei, sau cui stii tu ca e ok pentru tine sa te descarci. Cu cat vorbesti mai mult despre suferinta ta, cu atat va trece mai repede si va avea un impact benefic asupra experientei tale de viata, ceea ce te va ajuta in viata de adult. El fuge de „confruntarea” fata in fata cu tine nu pentru ca este slab. Ci pentru ca este vulnerabil. Sa vina sa-ti dea explicatii cu privire la comportamentul lui, pentru el este egal cu a recunoaste ca a vrut sa va despartiti. Iar asta, faptul ca a simtit ca a vrut sa va despartiti, poate-i trezeste emotii, senzatii, frici, angoase INCONSTIENTE legate de propria sa copilarie, pe care nu le poate gestiona. Asa ca alege, inconstient, sa nu se expuna. Deci nu e vorba despre tine, e vorba despre vulnerabilitatea lui. Distreaza-te, gandeste-te la ce a fost frumos intre voi, la ce ai facut tu frumos si dragut pentru el si repeta asta cu viitorul tau iubit. |
Copyright © 2011 - 2024 Terapeuti.ro | Toate drepturile rezervate.