Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Baiatul meu are 35 ani. Nu am vrut sa nu duca lipsa de nimic si nici sa munceasca din greu. I-am zis insa ca trebuie sa-si faca si el un rost, sa se casatoreasca, sa termine o facultate. S-a suparat si a plecat in 2014, in Anglia. Nu ma impac cu ideea ca suntem suparati.
Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:
Buna ziua sunt vasilica am 51 ani din onesti .nu stiu cum sa procedez .poveste .eu acada la parinti am trait cam greu .am zis atunci daca o sa ma casatoresc o sa am un baiat si o sa-i pun numele marian sa am si casa mea servici sot bun masina etc .acum le am pe toate.baiatul are 35 ani am vrut sa nu fuca lipsa de nimic si nici sa nu munceasca am zis eu greu .mofturi facute ce a vrut si ce nu a vrut liceul seminarul teologic dorohoi a terminat in 2000 noi am facut o mica afacete din 2000 cand a terminat a lucrat cu mine mama la magazin pana in 2009 cand i-am zis ca trebuie sa-si faca si el un rost sa se casatoreasca sa termine o facultate care o vrea el .pana la urma in 2013 a terminat teologia la constanta dar nici atunci nu casatorie nu nimic .mia dat de inteles ca ar vrea magazinul care de prin 2013 pana acum nu mai merge .i-am zis ca nu e de el pt ca deja incepuse cu comanda la mine si la tatallui.un sot deosebit s-a suparat a plecat in anglia nu mai fa telef nu stiu de el .l’am divinizat .nu ma impac cu ideea ca suntem suparati nu e un copil rau nu are vicii e influentabil nu mai vrea pe nimeni din familie nici pe noi parintii nici bunica nici celelalte rude nimic nimic cum as putea sa ma linistesc nu ma pot concentra gandul tot la el nu’mi iese nimic dunt trista aproape nu mai vreau nimic el a plecat in 2014 si acum tot acolo ii scriu pe mes rar sa nu il plictisesc fara sa aduc aminte de trecut doar buna ce faci etc dar nimic ce sa fac exista vreun medicament de linistire e totusi mult de cand a plecat .multumesc |
|||
|
|||
Undeva, pe drum, s-a produs o ruptură intre dvs. și fiu, cu mult înaintea plecării sale. Din ceea ce ați descris a existat o anumita presiune din partea dvs. pentru a face anumite lucruri (facultate, căsătorie), iar acum observam di nou aceasta tendința de a controla. Îmi imaginez ca trebuie sa va fie greu fiind departe și ca v-a fost greu văzând de-a lungul timpului ca fiul, în ciuda eforturilor dvs. nu se ridica la așteptări. Însă nu aceste lucruri, ci maniera în care le interpretați va cauzează durerea din suflet. Recomandarea mea este mai jntai sa schimbați perspectiva, fiind mai flexibilă, iar mai apoi sa încercați sa schimbați problema practic. Puteti sa faceți asta alături de un terapeut.
|