Mesaj:
Buna ziua,
Sunt mamica unui baietel de 3 ani si 3 luni. Este un copil adorabil, cuminte, ascultator …numai cuvinte de lauda la adresa lui. Doar ca eu, consider si recunosc si sunt constienta ca am o problema. In privinta copilului stresez pe toata lumea: daca ramane tati cu el acasa si ei urmeaza sa plece afara in cursul zilei iar eu sunt la servici, ori ii trimit sms ori il sun si ii spun "vezi tragi caciulita bine pe urechi, vezi ii pui esarfa sa nu ii fie rece, sa nu alerge cu gura deschisa daca bate vantul, atentie pe unde calcati (noi avand un sant de jur imprejurul blocului), atentie la traversat strada (din acest punct de vedere am avut un accident neplacut pe trecerea de pietoni care multumita lui Dumnezeu nu a fost grav), daca e in casa (indiferent mamaie sau cu tati) la fel: vezi sa nu fie curent, sun in fiecare dimineatza (dupa ce se trezeste el, eu lucrand de luni-vineri de la 9-17) si intreb daca e ok, daca e binedispus (metionez ca nu a fost bolnav, decat o singura data un rosu in gat acum la 3 ani si la 2 ani si ceva o rinitofaringita – amandoua trecand repede) … DAR … eu sunt stresata mereu si pisaloaga pt cei din jur si sunt foarte constienta de aceste lucru. Daca ne ducem la cineva in vizita , am obiceiul de a suna si de a intreba daca este cineva racit in familie, daca se duce o zi la bunici , nici ei nu scapa .. ii sun si pe ei si ii intreb daca e bine, daca a mancat tot, sa nu il imbrace gros ca transpira (ei avand tendinta asta). Mentionez ca toti sunt grijulii cu el dar .. mie mi se pare cate ceva (mai ales la bunici ca ei sunt altfel, chiar daca au crescut copii la randul lor). Tot ce cumpar sau primeste, nu exista sa nu verific termenul de valabilitate. In unele clipe cand sunt acasa, in general seara la culcare, am tot felul de ganduri: daca se intampla ceva, daca … daca .. tot felul de ganduri, negre le spun eu, si legate si de sot ..daca se duce la servici si se intampla ceva cu el si eu raman singura..nu stiu imi e greu acum sa reproduc gandurile ..vin, se duc… dar eu ma simt "fara remediu" sau nu stiu ce termen sa folosesc. Probabil nici mie nu imi face bine. Spre exemplu: o singura data l-a durut burtica in timpul noptii, se trezea si se strangea de burtica in acea noapte avand si eu niste crampe … mancasem amandoi un iaurtel care era in termen ..dar?? ) … oricum, toata noaptea nu am dormit, am deschis internetul sa vad ce sa ii fac si simteam ca explodez ..dar el dormea iar se mai agita. A trecut acest episod.. in alta seara (dupa o perioada) in timp ce mai aveam putin si adormeam (imi era somn, TV era stins) se auzea in burtica lui bolborosind (si in acelasi timp s-a si foit) .. mie mi-a fugit somnul, parca dormisem toata noaptea si simteam cum imi bate inima cu putere, baiatul nu s-a mai foit (adica el nu avea nimic dar eu … foarte panicoasa si fricoasa de altfel din fire) mi-au trebuit mai bine de 2 ore sa adorm dar pana dimineatza ma trezeam din ora in ora.
Nu stiu ce sa fac!!!!!!!!!!

Sunteti mama si este normal sa va preocupe binele copilului. Insa daca ati sesizat ca va ingrijorati in mod exagerat ati putea apela la un terapeut pentru a va clarifica motivele pentru care faceti asta. Si pentru a schimba modul in care reactionati.