Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Am un baiat de 17 ani, elev la liceu, cu foarte multe probleme de comportament, uneori fiind chiar si violent.
Mesaj:
Am un baiat de 17 ani, elev la liceu. Am probleme cu el in ceea ce priveste colaborarea cu noi,parintii. -chiuleste de la scoala -frecventeaza aproape sera de seara pub-urile ,desi i-am interzis cu desavarsire acest lucru - minte foarte mult - s-a departat foarte mult de colegi alegand prietenia unor copii mai mari cu 2-3 ani ca el - Este foarte nervos si uneori violent |
|||
|
|||
consiliere de familie. Incercati sa il convingeti ca se intampla ceva cu dvs si cu el, ca sunteti foarte ingrijorati si doriti sa remediati situatia asta cu ajutorul unui terapeut care poate explica mai bine ambele tabere si interactiunea dintre ele
|
|||
|
|||
din pacate acest mediul “l-ati creat dumneavoastra ca parinti”… sa incepem cu minciunile lui… minte pentru ca a fost fortat sa minta, nu va asculta nu pentru ca nu va respecta ci pentru ca “lumea lui” e alta… daca tineti copilul din scurt el nu va sti cu este “rau” de accea parintii trebuie sa lase copii sa simta pe pielea lui si “raul”…. merge in pub-uri… cu banii cui??? singurul lucru cu care il reputeti cistiga este libertatea… lasati-l sa “faca ce vrea” dar sa isi asume si responsabilitatea pentru ceea ce face… el face “rele” si pe dumneavoastra ca parinti e normal sa va doara… cautati sa transferati aceasta durere pe umerii lui sa simta – ca inca poate – ca ceea ce face nu are un viitor…. certurile si contrele nu o sa va apropie niciodata de el….
|
|||
|
|||
17 ani este o varsta foarte “alunecoasa”, adolescentii sunt rebeli prin definitie pentru ca e o perioada bulversanta pentru ei din cauza schimbarilor pe foarte multe planuri (fizic, hormonal, psihologic etc.) si foarte dificila pentru parinti. Pentru ei e important sa se simta intelesi, tocmai pentru ca sunt bulversati si au impresia ca nu inteleg ce se intampla. Au nevoie sa-i perceapa pe parinti ca pe niste prieteni cu care pot impartasi orice, inclusiv temerile si dorintele ascunse. Ca sa aiba incredere sa le spuna e important sa simta ca nu vor fi judecati ci intelesi, sprijiniti si ajutati in a face alegerile potrivite. Au nevoie inclusiv de reguli, dar sa fie impuse cu atitudinea potrivita, care sa spuna “iti vreau binele, nu te judec” de aia iti pun regula asta, pentru ca ei sa simta ca desi ii impui o regula, totusi esti acolo sa-l protejezi!
|
|||
|
|||
Reactiile dvs ca parinti cand constatati aceste lucruri care sunt? Ce atitudine aveti fata de el? Cum decurge dialogul intre dvs si el- sau exista dialog? Adolescenta este perioada cand isi doreste intelegere din partea familiei si acceptare din partea altor tineri. Spuneti ca desconsidera ceea ce-i impuneti dvs. Are 17 ani, asa ca incercati sa negociati cu el regulile, nu sa i le impuneti, nu mai este un copil si cu siguranta nu va incepe la varsta asta sa asculte “orbeste”
|
Copyright © 2011 - 2024 Terapeuti.ro | Toate drepturile rezervate.