CARTE | Agresivitatea pasivă. Cum să o recunoști și controlezi la tine și la ceilalți

“Mânia, întotdeauna declanșată de vreo altă stare emoțională intensă, există în noi toți. Fiecare avem putința s-o descifrăm, s-o controlăm și să trecem peste ea. Mereu mai multe studii de specialitate, reflectând decenii întregi de cercetare, ajung la aceeași concluzie: cei care sunt fericiți trăiesc mai mult, bucurându-se de o existență rodnică si plină de satisfacții; cei care nu sunt fericiți trăiesc prost, într-o stare ca vai de lume. Dacă supărarea ține la nesfârșit, poate fi ucigătoare.

Mânia poate să grăbeasca declinul sănătății mentale a unui om și indubitabil că-i compromite starea de sănătate a corpului…”

(fragmente din carte)

Despre autori:

Tim Murphy, psiholog si politician american.

Loriann Hoff Oberlin, scriitoare si specialista in consiliere.

Cuprins:

Partea I Ce inseamna agresivitatea pasiva si de ce este un lucru atat de rau?

1. Agresivitate pasiva si manie latenta
2. Sa intelegem problemele asociate cu starile emotionale nemarturisite
3. Radacinile din copilarie ale agresivitatii pasive

Partea a II-a Agresivitatea pasiva in contexte de viata diferite

1. Cum facem fata maniei latente la serviciu si la scoala
2. Cum recunoastem mania latenta in cupluri si casnicii
3. Cum facem fata maniei latente din familie
4. Cum infruntam mania latenta in relatiile care s-au rupt

Partea a III-a Cum rezolvam problema maniei latente

1. Sa intelegem mania ca pe o tulburare mai profunda
2. Stop capacitarii de orice fel
3. Sa rescriem scenariul propriei dumneavoastra manii

Ce presupune mania latenta?

• este o stare disfunctionala si contraproductiva, constienta sau inconstienta, declansata de nevoi nesatisfacute sau credinte irationale (de cele mai multe ori este nejustificat in mod real);
• persoanele care manifesta manie latenta neaga deseori responsabilitatea pentru consecintele ei asupra celorlalti;
• are un efect nociv supra relatiilor interumane, mai ales atunci cand este de durata;
• este intensa si se autoalimenteaza.

Aspecte care pot fi intalnite la persoanele care manifesta manie latenta:

• iritabilitate, impulsivitate;
• toleranta scazuta la frustrare (mai multe despre ea puteti citi in acest articol);
• depresie cronica;
• egocentrism, narcisism sau, dimpotriva, stima de sine scazuta;
• pasivitate si lipsa de energie, corelate deseori cu desconsiderarea persoanelor care nu manifesta aceleasi trasaturi;
• trasaturi de caracter contrastante intre ele (specifice, uneori, unor tulburari de personalitate);
• violenta emotionala sau de limbaj;
• comportament autodistructiv;
• tendinta spre dezvoltarea de dependente;
• (aproape intotdeauna) gasirea justificarilor necesare pentru manifestarea agresivitatii pasive (in plus, una dintre calitatile principale ale celor care manifesta manie latenta este manipularea, de aceea, ei reusesc deseori sa-i faca pe ceilalti sa se simta personajul negativ).

Ce este agresivitatea pasiva?

Este o manifestare a maniei latente.

Vom explica agresivitatea pasiva apeland la un exemplu simplu de identificat si de inteles. Studiile au aratat ca atunci cand sunt lipsiti de sustinerea familiala, copiii nu isi manifesta nemultumirea sau mania decat pe tacute, putin cate putin. Este ceea ce vor face si la varsta adulta, uneori nici macar realizand acest lucru, iar forma aceasta de exprimare a maniei sau nemultumirii lor latente se numeste agresivitate pasiva. Este lesne de inteles de ce un atasament solid si puternic, stabilit intre copil si parintii lui, reprezinta premisa care ii va permite copilului sa aiba relatii mai stabile si mai sanatoase la varsta adulta.

O copilarie cu dese stari de furie, continuata de o existenta de adult, in care problemele din trecut nu au fost rezolvate, reprezinta contextul perfect al dezvoltarii unui comportament pasiv-agresiv. Este ceea ce se intampla si cand copiii sunt invatati de mici sa-si ascunda furia sub pretextul bunei cresteri. Acelasi lucru se intampla si cu victimele abuzurilor, atunci cand nu gasesc solutii pentru depasirea traumelor lor si care, cu trecerea timpului, devin tot mai furioase. O astfel de persoana este permanent stapanita de o stare de manie latenta, amintindu-si, pana la cele mai mici detalii, si cel mai mic prejudiciu sau afront care a considerat ca i s-a adus. Iar cand povara furiei acumulate se va descarca violent, acest lucru se va intampla de multe ori, implicandu-i si ranindu-i pe cei apropiati, fara nicio vina. Uneori insa mania latenta iese la iveala sub forma insidioasa a agresivitatii pasive. Adica acea agresivitate de care poti sa nici nu fii constient, indiferent daca esti victima sau chiar faptuitorul, pentru ca formele ei nu sunt pumnii, tipetele sau privirile incruntate, ci, de multe ori, vorbele aparent politicoase si zambetele false.

Exemple de agresivitatea pasiva:

• cadoul unei prietene “binevoitoare”, care va ofera o cutie de bomboane, desi stie ca tineti cura de slabire;
• gelozia partenerului de viata, care nu agreeaza cariera dvs. profesionala si uita sa va transmita un mesaj important, legat de serviciu (chiar daca uitarea pare accidentala la nivel constient, ea este un act ratat; puteti citi mai multe despre actele ratate in acest articol);
• colegul de serviciu uita sa va dea materialele necesare unei prezentari si, fiind nevoie sa va ocupati de ele, intarziati la prezentare;
• functionara de la ghiseu inchide exact in momentul in care ati ajuns in fata ei.

De cele mai multe ori, cei care isi disimuleaza propria manie o traiesc cand victima lor ajunge sa si-o manifeste, ca urmare a actiunilor lor. O exprima astfel prin intermediar, fara sa fie nevoiti sa-si asume vreo responsabilitate sau vreun risc, capatand, in plus, si un sentiment de putere.

Chestionar de evaluare a propriei manii latente:

Daca doriti sa va evaluati propria manie latenta, puteti completa cu da sau nu (desi in unele cazuri puteti folosi si uneori) urmatorul chestionar. Mai multe raspunsuri cu DA indica o situatie in care ascundeti deseori starea de manie, astfel incat aceasta poate deveni latenta, iar unele comportamente ale dvs. pot deveni, ca urmare a acestei manii latente, pasiv-agresive.

1. In copilarie, parintii nu va permiteau manifestarea maniei.
2. Va era/va este dificil sa le faceti pe plac parintilor dvs.
3. Parintii dvs. aveau o atitudine negativa in copilaria si adolescenta dvs.
4. De obicei le raspundeti celorlalti in fraze scurte si concise.
5. Zambiti chiar si cand nu va simtiti bine.
6. Vi s-a spus uneori ca aveti o problema in relatiile interpersonale, problema pe care insa dvs. nu ati sesizat-o.
7. Cand sunteti rugat sa faceti ceva, vi se intampla uneori sa fiti intentionat mai lent.
8. Ca sa fiti lasati in pace, le spuneti uneori celorlalti ca nu le intelegeti doleantele sau temerile.
9. Cand nu sunteti de acord cu ceva, sentimentul de anxietate scade daca va abtineti si nu va exprimati frustrarea.
10. De cele mai multe ori vedeti lucrurile mai degraba in alb si in negru.
11. Nu spuneti nimic cand un coleg de serviciu greseste grav.
12. Va pare rau ca nu v-ati spus parerea dupa ce vedeti ca lucrurile nu s-au intamplat asa cum ati fi vrut.
13. Nu va place atunci cand sunteti criticati la munca.
14. Cand nu aveti o stare prea buna, va simtiti mai bine daca apelati la placeri precum: mancare, alcool, antidepresive, droguri, sex sau jocuri de noroc.
15. Vi se intampla sa considerati ca altcineva este vinovat pentru problemele dvs.
16. Va certati si dupa ce o disputa s-a terminat.
17. Ezitati deseori sa intreprindeti o actiune din teama de a nu fi respins.
18. Deseori aveti senzatia ca altii pot lua decizii mai bune decat dvs.
19. S-a intamplat sa predati proiecte care sa contina greseli care sa poata avea urmari neplacute pentru cineva.
20. Intr-o relatie cu cineva va doriti mai multa libertate in acelasi timp cu dorinta de a ramane apropiat de persoana respectiva.
21. Ca sa respectati autoritatea, ati luptat deseori cu propriile pareri si dorinte.
22. Va deranjeaza cand cineva va spune cum sa va faceti treaba mai bine.
23. Va simtiti bine atunci cand aveti un avantaj fata de altii.
24. Pentru ca va abtineti foarte mult timp, aveti uneori accese neasteptate de furie.
25. Va deranjeaza cand cineva are asteptari prea mari de la dvs. si actionati astfel incat sa ii impiedicati aceste asteptari.
26. Vi s-a intamplat sa faceti ceva impotriva cuiva pentru ca invidiati succesul acelei persoane.

Pana la urma, mesajul este unul simplu: ceea ce simtiti trebuie sa fie in concordanta cu ceea ce faceti (psihologii folosesc totodata si termenul de congruenta). Adica: gandurile, sentimentele si faptele dvs. sa se potriveasca si sa transmita acelasi mesaj, unul insa in limitele unor norme, conventii sociale (daca un bebelus tipa pentru ca ii este foame, acest lucru nu mai este adecvat, ca modalitate de transmitere a mesajului, la un adult). Mesajele contradictorii cu ceea ce simtiti dauneaza relatiilor pe care le aveti.

Defularea maniei:

Defularea maniei, scoaterea ei in exterior, a fost prezentata in teorii deseori contradictorii. In timp ce unii specialisti considera ca eficiente metode de eliberare a furiei precum lovitul cu pumnii in perne, aruncarea obiectelor sau exercitiile fizice, altii aduc argumente conform carora aceste tipuri de activitati mentin acele persoane la acelasi nivel al exicitatiei corticale (stimularea de la nivelul creierului) si propun ca solutie, trecerea la activitati total contrare, nespecifice ideii de defulare sau agresiune, precum ascultarea muzicii sau citirea unei carti.

Conform altor studii, se pare ca persoanele pasiv-agresive au rezultate scolare si profesionale mai slabe, deoarece o persoana cu manie latenta este de cele mai multe ori acaparata de conflictele interioare si deci mai putin capabila sa duca lucrurile la bun sfarsit.

Cum poate afecta sanatatea mania frecventa (latenta sau nu):

• risc de hipertensiune arteriala;
• risc de afectiuni ale inimii si de atac cerebral;
• slabirea imunitatii;
• risc mai mare de dezvoltare a tulburarilor alimentare;
• cresterea anxietatii si a riscului de depresie.

Ca victima a unui pasiv-agresiv care se pricepe sa-i convinga pe toti de bunele lui intentii, pentru ca manipularea este o calitate a pasiv-agresivului, puteti ajunge deseori in situatia in care sa va puneti intrebarea daca nu cumva dvs. aveti o problema. De retinut ca agresivitatea pasiva este mentinuta atat timp cat posesorul ei obtine efectul dorit.

Caracteristici contrare ale celor care care simt deseori manie, fata de cei care se simt deseori fericiti:

Autorii numesc generic aceste categorii: “maniosii” si “fericitii”:

Am vrea să ne manifestăm furia în diferite moduri, dar am fost învățați, iar mai apoi chiar noi inșine ajungem să credem acest lucru, că este mai bine, mai frumos și mai politicos, să nu o scoatem la iveală. Cu timpul învățăm atât de bine să o ținem ascunsă, că o ținem ascunsă nu doar de alții, ci și de noi inșine. Acumulăm așadar manie latenta care să se manifeste ulterior prin gresivitate pasivă. 

Studiile arata ca cei care sunt fericiti traiesc mai mult. Dar cum mania este o parte fireasca a componentei noastre emotionale, alaturi de bucurie sau tristete, ceea ce putem face mai bine nu este sa invatam sa o ascundem in noi, ci sa nu o lasam sa ne controleze, sa gasim modalitati adecvate de a o exprima. Abraham Maslow, cel care a teoretizat piramida nevoilor umane, a spus ca daca singurul instrument pe care omul il descopera este un ciocan, toate problemele din viata ii vor parea un cui.

Bibliografie:

Murphy, Tim, Oberlin, Lorian Hoff, Agresivitatea pasiva. Cum sa o recunosti si controlezi la tine si la ceilalti, Editura Trei, Bucuresti, 2013

Un Mesaj la “CARTE | Agresivitatea pasivă. Cum să o recunoști și controlezi la tine și la ceilalți”