Mesaj:
Buna ziua, am 30 de ani si sunt casatorita de 1 an si jumatate si impreuna cu sotul meu avem o fetita de 10 luni. Pe sotul meu l-am cunoscut prin intermediul prietenei mele cele mai bune, fiind fratele ei.
Ne-am cunoscut, ne-am indragostit nebuneste unul de celalat si dupa 3 luni ne-am casatorit civil, in aceasta perioada am aflat si ca sunt insarcinata si dupa oficializare ne-am mutat in alta tara unde el locuia de cativa ani, tara unde ne aflam si acum.
La scurt timp dupa mutare eu am facut o usoara depresie, insarcinata fiind, fara prieteni, cu dor de parinti, singura toata ziua asteptandu-l pe el de la serviciu, fara activitati, intr-un oras mic cu 2 magazine, intr-o tara ploioasa in care la ora 8 seara nu ai unde sa iesi la o pizza pt ca totul este inchis, in weekend de asemenea. Singurul motiv de bucuriie fiind proaspatul meu sot ce dupa nici 10 zile de la casatorie incepe sa-mi faca scene de gelozie pentru toate persoanele masculine de pe facebook, intreband-ma la fiecare daca am avut relatii intime cu ei si punandu-mi tot felul de intrebari jignitoare cu tente sexuale. In timp au aparut certuri foarte aprinse pe aceste teme, dar dupa multe lacrimi si discutii, amenintari de despartire a incetat cu subiectele acestea, ce au fost inlocuite cu crize de nervi pe care nu stim ce le determina dar care apar ca din senin si pe langa jigniri a inceput sa ma si injure. Un alt lucru deranjant pentru mine este faptul ca incearca sa ma controleze si sa ma corecteze, el este genul de persoana care le stie pe toate corectandu-ma atunci cand gatesc ca nu tai cum trebuie sau nu calc cum trebuie si atunci imi arata el cum se face treaba corect, pana la cresterea copilului sau felul cum ma imbrac, sau cum fac curat sau chiar tinand filozofii de viata parintilor nostri. In acest timp eu simt ca mi-am pierdut identitatea, am inceput sa ma simt foarte nesigura pe mine si m-am interiorizat. Mi-e greu sa-mi mai manifest sentimentele, am devenit foarte inhibata si retinuta,cand suntem in intimitate imi vin toate cuvintele lui urate in minte si mi-e greu sa mai fac dragoste cu el din acest motiv. Ma simt foarte ranita, neinteleasa si mult prea jignita. Cand ne certam si ma injura, Il intreb ce ii declanseaza acest comportament imi spune ca eu il provoc si il aduc in stadiul in care sa se poarte cu mine asa, dar nu poate sa imi spuna anume ce actiune sau cuvant al meu il provoaca, imi spune “ceva m-a provocat, nu stiu exact ce, dar ceva a facut-o” apoi imi spune ca felul meu de a fi, ca stau mereu neagra de suparare, ca sunt ca o buba care coace sau spune ca s-au acumulat foarte multe, locul de munca ce nu-i place, faptul ca simte ca degradeaza in aceasta tara, tara in sine care il afecteaza in aceasi masura ca si pe mine pentru ca nu avem o viata sociala, nu avem prieteni, nici activitati.
Daca la inceput imi spunea ca ii pare rau a doua zi si ca e un prost, ca nu stia ce vorbeste, acum nici macar aceste scuze nu mai au loc, mai mult imi spune pe ton de repros ca ce..astept scuze? Ca nu are pt ce sa se scuze.
Insa atunci cand aceste crize nu sunt, este barbatul perfect. Se poarta foarte afectuos, imi pregateste bai si cine romantice, ma ajuta foarte mult cu copilul si cu activitatile casnice, este foarte atent cu mine, nu cred ca am avut o saptamana vaza fara flori in ea, imi face tot felul de cadouri si atentii, desi avem o situatie financiara nu tocmai permisibila, imi vorbeste foarte frumos, ma alinta, imi spune ca “suntem niste prosti ca ne certam si vorbeste gura fara noi”, ca el nu poate trai fara noi si ca ma iubeste foarte mult, imi apreciaza tot ce gatesc desi cand ne certam imi spune ca nu sunt o gospodina buna si ca nu siu sa fac nimic.
La ultima cearta am “discutat” despre divort, nu este prima data cand se pune problema divortului pentru ca eu nu mai pot trai in aceasta atmosfera si nu-mi doresc ca fetita mea sa creasca intr-un astfel de mediu in care tati o injura si o jigneste pe mami.
Noi in 3 luni urmeaza sa ne intoarcem definitiv in tara si sa facem si cununia religioasa, urmand sa locuim la parintii mei.Mi-e foarte teama ca desi a promis ca se va controla (desi am mai auzit aceste promisiuni) nu se va schimba nimic, mi-e teama ca daca intr-un an jumatate s-a ajuns la astfel de cuvinte, ce va urma mai tarziu, mi-e teama ca imi va face astfel de episoade la parinti, pentru ca parintii mei tin foarte mult la el si la mine in familie niciodata nu s-a injurat, niciodata nu mi-am auzit parintii jignindu-se cu atat mai mult injurandu-se, mi-e teama sa nu traiesc viata bunicii mele pe care bunicul meu o injura si uneori o batea, mi-e teama sa nu inceapa crize mai mari de gelozie ajunsi in tara, pentru ca de fiecare data cand ne certam ma ameninta ca ma omoara daca simte ca il insel.
Nu stiu ce este de facut, pentru ca atunci cand se linisteste chiar ma face sa-l cred ca isi doreste o familie normala, cu liniste, dragoste si armonie si face eforturi sa faca lucrurile sa mearga…apoi il ia din senint cate o criza dintr-aceasta.
Va rog ajutati-ma cu un sfat!

Inteleg ca iti pui o multime de intrebari si astepti ca sfaturile de pe net sa-ti diminueze nelinistea si neincrederea pe care o ai acum in viitorul vostru impreuna. Probabil ca o sa primesti multe sfaturi insa solutia e de fapt la voi …la cat de bine reusiti sa va comunicati reciproc asteptarile de la viata de cuplu. Poate te ajuta si aceasta postare http://psihoterapiefamilie.ro/blog/rolul-asteptarilor-viata-cuplului/
Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata familiala & profesionala

daca lucrurile stau exact asa cum spuneti, atunci ma gandesc ca este posibil sa existe o tulburare de personalitate mai veche si neabordata, caz in care sotul ar face bine sa consulte un specialist (psiholog, psihiatru – in orice ordine). Toate au un motiv… daca este ceva psihologic… emotional… care a fost reprimat, atunci trebuie gasit si rezolvat… daca insa problema este de natura organica, atunci este de dorit o interventie medicala. Inteleg ca familia merge foarte bine cand nu are aceste episoade; focalizati-va pe a le rezolva si o data cu eliminarea lor relatia buna revine. Succes!