Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
La 12 ani am fost acostata pe strada si luata de un barbat care a incercat sa aiba relatii intime cu mine…
Mesaj:
Buna ziua.. Ma numesc N, am 22 de ani, sunt stundeta la facultatea de drept din Bucuresti si am probleme. Cand spun ca am probleme..ma refer la faptul ca am impresia ca intru intr-o depresie si nu mi gasesc un echilibru in viata. Povestea mea pleaca din copilarie..am fost crescuta de bunicii mei la tara..tata a plecat si ne-a parasit cand eu aveam 2 saptamani.. Mama..o fire foarte rece cu care mereu ma cert si nu reusesc absolut deloc sa comunic.. In afara de bunicii mei nimeni nu intelege ce e cu mine..si ce caut eu la persoanele din jurul meu. Sunt si o fire mai retrasa care nu socializeaza foarte mult..mai bine ma descurc in spatele unui laptop decat in realitate..timiditatea fiind marea mea problema.. Privind studiile si mediul scolar.. Am trecut prin ele ..dar nu m-am adaptat foarte bine..mereu m-am simtit diferita si data deoparte. Relatiile de prietenie..nu am foarte multi prieteni si..nu reusesc sa-mi fac altii pt ca nu socializez si n-am incredere in oameni. M-am simtit mereu altfel datorita faptului ca am crescut fara tata si nimeni nu m-a inteles.. Am fost ranita de oamenii din jurul meu si la varsta de 12 ani ..am trecut printr o experienta urata… Am fost acostata pe strada si luata de un barbat care a incercat sa aiba relatii intime cu mine..nereusind..dupa ce m-a chinuit mult timp a renuntat si m-a lasat singura intr-o padure unde am ramas ceva timp plangand.. Am trecut dupa prin toate procedurile legale..am depus plangere ..a urmat confruntarea fata in fata cu acesta..si cand mi s a recomandat tratament de specialitate am refuzat crezand ca pot sa trec peste singura.. Sunt o persoana linistita, fara vicii, dar..exista un dar. Nu reusesc sa mi formez o relatie stabila pt ca nu am incredere in mine, sunt posesiva si mereu banuitoare de lucruri urate… In momentul de fata fac acelasi lucru cu actualul prieten..care este mai mare ca mine cu 5 ani .. Simt ca ma minte..ca ma inseala ca isi bate joc si ma simt egala cu 0. Nu reusesc sa mi schimb deloc comportamentul si nu reusesc sa fiu altfel … Din cauza asta mi e teama ca o sa pierd toate persoanele dragi mie Simt ca totul imi scapa din maini si nu sunt buna de nimic..nu am incredere in mine..in ce vreau sa fiu, sa fac…nu ma simt deloc ok cu mine insami…. Si nu stiu ce sa fac..pe ce drum s-o iau…. chiar deloc… Ce este in neregula cu mine ?? |
|||
|
|||
Buna. Incepe prin a te ierta, prin a te impaca cu tine insati, asa cum esti, cu bune si cu rele, cu tot ceea ce a fost frumos sau urat in viata ta. Uita-te in oglinda si spune-ti "Te iert, N! Te iubesc, N!"
Pe langa asta, terapie. Incearca, daca nu ai posibilitatile materiale, sa cauti un psiholog care sa iti acorde cateva sedinte po-bono. Sunt si asemenea persoane, rare, insa sunt. In plus, nu te lasa! Ridica-te, sterge-te de praf si mergi mai departe. Priveste lucrurile bune. Ai o relatie stabila, ceea ce nu e de colo, ca sa zic asa. Acel om a stat si sta langa tine, indiferent de situatie. Te iubeste. Iubeste-te si iubeste-l la fel! |
|||
|
|||
Lipsa unei figuri paterne inca din copilarie, relatii reci cu figura materna, abuz. Nu este ceva in neregula cu dvs. Ati avut niste experiente care afecteaza in general orice persoana care experimenteaza astfel de situatii.Luati legatura cu un terapeut pentru a depasi situatia actuala. Succes!
|