Login

Întreabă psihologul online

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Nu pot iubi pe cineva decat daca imi face rau. Toate relatiile sfarsesc la fel: incepand de la apatie si lipsa de interes fata de persoana respectiva, pana la dependenta fata de ea. Simt ca nu pot fi fericita, ca mereu ceva lipseste ceva.

Terapeuti RO 7:31am Jun 26
Mesaj:
Buna ziua. Ma numesc C., am 21 de ani, sunt studenta. De cateva zile simt ca viata mi s-a intors pe dos. Am realizat ca nu pot iubi pe cineva decat daca imi face rau. Am realizat asta recent, cand am intalnit un om care ar fi in stare sa faca orice pentru mine. Ma sufoca gandul ca nu pot sa am o relatie sanatoasa cu cineva. Toate sfarsesc la fel: incapand de la apatie si lipsa de interes fata de persoana respectiva, pana la dependenta fata de ea. E tare ciudat. Ma simt ciudat, ca simt ca nu exista nimeni pe potriva mea oricum nu ar fi. Sunt constienta ca am de rezolvat cateva conflicte, dar de ce nu pot sa las pe nimeni sa se apropie de mine? de ce ranesc desi stiu cum e sa fii ranit? Nimeni nu poate sa ma inteleaga. M-am obisnuit ca mereu sa cersesc afectiune, iubirea mea fiid asociata doar cu suferinta… si de acuma simt ca nu pot fi fericita, ca mereu ceva lipseste, ceva nu e, ceva care ar completa. Nu stiu ce sa mai zic. Sunt destul de confuza. parca nimic nu-si are rostul. parca nu ma mai bucura nimic realizand acest lucru. Vreau sa precizez ca am crescut fara tata de la varsta de 10 ani. Uneori ma gandesc ca poate acolo isi are radacina tristetea mea, curajul de a lupta singura si de a iubi pe cineva de la distanta… e dureros sa te stii inconjurat de multi oameni, dar sa te simti singura…Uneori ma simt un paradox…
Cum ar trebui sa incep sa lucrez la mine? care sa fie atitudinea mea fata de oamenii care ma iubesc? Precizez ca in adolescenta am mers la un psiholog… dar… parca toate se rotesc in jurul meu si nimic nu dispare de fapt.
Va multumesc anticipat.

Botezat Radu 7:40am Jun 26
am senzatia ca iti dai seama ce se intampla cu tine destul de bine, numai ca nu prea reusesti sa le legi coerent pt nevoile tale. Este posibil ca uneori sa pedepsim alte persoane pt a ne pedepsi pe noi si asa se creeaza un cerc vicios auto-punitiv (defapt). Incearca sa gasesti un psihoterapeut care sa te ajute/indrume in acest impas in care te regasesti. Solutii sigur exista. Succes! ;)

Grigoras Nitica 12:19pm Jun 26
Este posibil,exact cum ai specificat tu,ca radacina acestei sit.,suferinte sa se afle,sa fi luat nastere in momentul plecarii tatalui tau,se va sti mult mai clar daca vei lua leg.,vei comunica cu un psihoterapeut.De multe ori in urma unor pierderi iau nastere multe frici,frica de a iubii etc….alegand doar sa suferim in loc sa traim,sa mai cunoastem fericirea….Atitudinea ta fata de oamenii care te iubesc, nu numai,ar fi bine sa fie una sincera,deschisa,respect ptr.tine=ptr.ei….

Grigoras Nitica 12:27pm Jun 26
Se rotesc toate in jurul tau si nimic nu dispare deoarece privesti doar dintr-un pct.,dintr-o pozitie…..schimba pct.,pozitia si vei vedea altfel….”…optimistul vede trandafirul,pesimistul doar ghimpii…”Vei reusii daca ai vointa,cred ca ai din moment ce ai scris aici…Succes!

Carmen Caramlau 2:46pm Jun 28
Nu vad cum v-ati descurca singura in situatia de fata. Va recomand terapie, si asta nu numai ca sa va faceti un plan de viata, ci – in primul rand – sa va intelegeti si sa va acceptati.


Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita