Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Problema mea este legata de infidelitatea sotului meu. Cum sa depasesc situatia, cum sa-mi regasesc echilibrul interior, desi el ma asigura ca nu am pierdut nimic, ca ma iubeste si ca tine la familie?
Mesaj:
Buna, Sunt Diana, am 38 de ani, casatorita cu 2 copii. Lucrez in invatamant, momentan ma aflu in concediu de cresterea celui mai mic copil. Problema mea este legata de infidelitatea sotului meu. Am descoperit o relatie de a sa cu o colega de serviciu, relatie pe care o banuiam. Desi l-am rugat sa inceteze, mai ales ca intre noi doua lucrurile nu stateu deloc bine, nu a facut acest lucru decat cand i-am gasit incuiati in sala unde isi desfasurau activitatea, ea incercand sa fuga pe geam. Detaliile sunt picante, insa ma intereseaza cum sa depasesc situatia, cum sa-mi regasesc echilibrul interior, desi el ma asigura ca nu am pierdut nimic, ca ma iubeste si ca tine la familie. Trec de la o stare la alta, nu ma mai comport natural pentru ca nu stiu cum sa ma comport: sa fiu mai binevoitoare, pentru a-l mentine langa mine sau sa fiu mai prudenta( suspicioasa)? In plus, fetita mea, de aproape 6 ani, a inteles ce s-a intamplat cu tata si inca mai are iesiri comportamentale, desi noi ne-am straduit sa reconstituim imaginea unei familii stabile si fericite. Mentionez ca intentia de a divorta am avut-o, insa am renuntat, cel potin pentru moment la aceasta. Doresc sa dau o sansa familiei noastre si frumoasei povesti de dragoste pe care am trait-o timp de 12 ani. |
|||
|
|||
Este important ce doriti dv, dar si mai important este sa puteti ierta si lasa in urma aceasta etapa, astfel incat sa nu mai pomeniti de ea si sa nu va invinuiti si acuzati sotul la fiecare neintelegere ivita pe parcurs, la fiecare obstacol din calea dv. Spun asta, pt ca deseori se intampla ca o femeie care a hotarat sa continue o casnicie dupa o relatie extraconjugala a sotului, de fapt nu poate ierta, pomenind mereu de aceasta si agravand situatia de la o zi la alta pana ce viata devine un cosmar. Una este ramai alaturi de sot pt ca vrei in continuare sa construiesti si sa traiesti cu el o viata frumoasa si fireasca si alta este sa ramai alaturi de el ca sa-l poti pedepsi cu fiecare ocazie ivita pt ceea ce a facut. Acum, mai depinde ce vrea si el cu adevarat, barbatii spun multe lucruri pe care nu le gandesc si nu le cred cu adevarat, deseori. Aveti nevoie de comunicare si de timp ca sa va puneti sentimentele in ordine si ca fiecare dintre dv sa-si analizeze f bine interiorul, astfel incat sa fiti siguri de ceea ce va doriti in continuare fiecare dintre dv.
|
|||
|
|||
Daca decideti de comun acord ca doriti sa treceti peste si sa mergeti mai departe, va recomand de asemenea si cateva sedinte de psihoterapie de cuplu.
|
|||
|
|||
Infidelitatea ramane o piatra de incercare a unei casnicii. Nu este usor sa treci prin asa ceva, fara o reconsiderare, reevaluare a intregii “constructii”. Poate este si momentul sa va repozitionati ca sotie si sot, femeie si barbat, in cuplu. Asta se poate face la un terapeut de cuplu, de exemplu. Din cate imi dau seama, acesta infidelitate de care vorbiti a avut loc atunci cand ati devenit mama a doua oara. De multe ori barbatii, atunci cand apare un copil, se simt deprivati de portia de afectiune, atentie care simt ca li se cuvine lor din partea sotiei. Mamica, pe de alta parte, trebuie sa raspunda nevoilor celui mic, care sunt stringente si ele. “Cel mare” , se simte dat la o parte, sufera si uneori o cauta si o gaseste in alta parte. Sunt destule informatii despre infidelitatea in sarcina pe internet, puteti sa cautati. Din punctul meu de vedere, daca sunteti amandoi pe aceeasi lungime de unda in privinta acordarii unei noi sanse casniciei si familiei, sunt sanse sa aveti o familie frumoasa in continuare. Va recomand totusi, inca o data, terapie de cuplu. Poate fi de mare ajutor. Numai bine!
|
|||
|
|||
Important: fetita d-voatra de 6 ani nu reactioneaza atat la ce a facut tatal, cat la atmosfera emotionala generata de evenimetul acesta in familie. Degeaba incercati sa creati o imagine, copilul n-o va “crede” pentru ca este conectat la emotiile d-voastra si ale sotului.
|
|||
|
|||
Si fiti cat mai autentica…. a propos de dilema dv: sa fiu mai binevoitoare, pentru a-l mentine langa mine sau sa fiu mai prudenta( suspicioasa)? Nu imbunatatiti lucrurile nici daca sunteti suspicioasa, nici daca sunteti binevoitoare, de dorit este sa fiti autentica si sa va purtati firesc.
|
|||
|
|||
Draga mea doamna, regasiti aici, intr-o prezentare mai elaborata, si punctul meu de vedere: https://www.facebook.com/Cristina.H.B.Docan/photos/a.601246029912401.1073741825.353071871396486/591236567580014/?type=1&theater
|
|||
|
|||
Regret situatia prin care treceti si va recomand terapie de cuplu si familie. Sunt de parere ca este important sa luati in seama si dilema fetitei dvs, pe langa cea personala. Va doresc mult success!
|
|||
|
|||
A ierta, fie si infidelitatea partenerului, indiferent de hotaratea ulterioara (de a ramane sau nu impreuna) va faceti un serviciu in primul rand dv si aici sintagma “iert dar nu uit” NU are ce cauta! Cat despre fetita care “a inteles ce s-a intanplat cu tatal sau si are iesiri comportamentale” mai degraba e posibil ca atitudinea si starea dv de nesiguranta sa determine comportamentul inadecvat al copilei. Terapia de cuplu ar putea sa va ajute! Succes.
|
|||
|
|||
N-as vrea sa intelegeti de-aici ca singura persoana care e nevoie sa dea dovada de maturitate si intelegere in situatia asta sunteti doar d-voastra. Dincolo de mecanismele psihologice care guverneaza o persoana sau un cuplu, de intelegerea pe care o acordam unei situatii, exista responsabilitatea individuala a faptelor. Pana la urma sotul este cel care a facut pasul in afara casniciei si aveti dreptul sa-i spuneti ce simtiti, cat de mult v-a ranit, cat de tradata va simtiti, cat de mult v-a inselat increderea… Ideal ar fi de-o maniera neacuzatoare pentru ca atunci cand acuzam pe cineva de ceva, chiar si de ceva ce aparent a facut, ii trezim mecanismele de aparare. Adica in loc sa asculte si sa inteleaga ce-i transmitem, va fi mai preocupat sa se disculpe, sa nege, sa acuze la randul lui si sfarsim prin a ne simti si mai neitelese si mai abandonate in situatie. Nu-i usor, stiu, dar nici imposibil… Numai bine!
|
|||
|
|||
Daca lucrati cu elevii poate aveti rabdare sa urmariti ‘Cosi fan tutte’, veti vedea situatia intr-o cu totul alta perspectiva http://tinyurl.com/powqnp9
|
|||
|
|||
RASPUNS: Mi-ati oferit multe sfaturi. Va multumesc din suflet pentru promtitudine si profesionalism. E drept ca m-am gandit la unele aspecte la care va referiti si am incercat sa depasesc situatia in diferite feluri, sugerate de unele raspunsuri. M-am gandit la o interventie din partea unui psiholog, insa nu prea stiu la cine sa apelez. Locuim in Botosani, ne-am putea deplasa la Iasi sau Suceava, pentru ca am bebelusul care e dependent de mine. Daca nu cer prea mult, as dori o recomandare catre o persoana cu experienta. Nu cred ca modalitatile de interventie pe skype sunt suficiente, de aceea as dori discutii directe,fata in fata. Multumesc inca o data si va doresc succese in tot ceea ce faceti!
|
|||
|
|||
va recomand cu incredere sa alegeti un terapeut din Registrul Psihoterapeutilor din Romania (link mai jos). Ca idee puteti incerca mai multi, nu trebuie sa va ‘intelegeti bine’ cu primul, chiar daca este super recomandat. Ca idee, cu cat numarul certificatului este mai mic… cu atat are mai multa experienta. Succes! http://www.psihoterapie.ro/Certificari-si-registre/Registrul-psihoterapeutilor
|
|||
|
|||
Va astept cu drag la Iasi, atunci ! Ne vom vedea fata in fata si aceasta va insemna mult si pentru mine, nu doar pentru dumneavoastra. (Unul dintre motivele pentru care inca mai am oaresce ezitari, inainte de a accepta o relatie profesionala la distanta, este propria-mi dorinta de a ma afla in acelasi spatiu cu interlocutorul.) Totusi, va incurajez sa va aruncati o privire peste testimonialele de pe paginile mele profesionale. Cu o singura exceptie, ele sint ale unor persoane care au beneficiat de interventie la distanta – si puteti vedea cu cit de mare impact. Imaginati-va ca exista oameni (nu doar in tara, ci in citeva locuri din lume) a caror viata s-a schimbat radical – si nu i-am vazut niciodata la ochi! … www.facebook.com/Cristina.H.B.Docan
|
|||
|
|||
http://willing.ro/ – Ana Aurelia Baianu – psihoterapeut sistemic, pe care o recomand cu incredere, in Iasi. Personal, am oarecare rezerve fata de specialistii care se recomanda singuri, intr-un mod aproape abuziv…
|
|||
|
|||
Din pacate nu cunosc psihologi din zona aceea pe care sa vi-i recomand. Ceea ce va recomand totusi, este sa accesati site-ul COPSI (Colegiul Psihologilor din Romania), sa cautati Registrul General al Psihologilor cu drept de libera practica (este o lista practic, in care sunt trecuti toti psihologii cu drept de libera practica din tara) si sa alegeti de-acolo, unul sau mai multi consilieri psihologici, psihoterapeuti cu specializare pe cuplu sau nu (multi se numesc, de exemplu, “psihoterapeut” si au competente si in zona de cuplu/familie), apoii sa cautati informatii despre ei pe internet, site-uri, blog-uri, forumuri, poate… Cautand pe COPSI aveti minimum de garantie ca nu incapeti pe mana cuiva care n-are nicio pregatire in domeniu si care poate face mai mult rau decat bine. Numai bine!
|
|||
|
|||
Lista pe care am sugerat-o mai sus este la zi, oficiala (Federatia Romana de Psihoterapie). Toti sunt psihoterapeuti acreditati cel putin la nivel nationai, cei ‘mai vechi’ chiar si international. Daca ii gasiti acolo inseamna ca sunt in regula (ceea ce nu inseamna ca trebuie sa va intelegeti din prima cu oricare )
|
|||
|
|||
) ce de liste!
|
|||
|
|||
tehnic vb… ar trebui sa fie doar acestea 2: Colegiul si Federatia
|
Copyright © 2011 - 2024 Terapeuti.ro | Toate drepturile rezervate.