Buna ziua,
Datele sunt:
Am in grija pentru o perioada limitata de timp- 6 luni, fiica de 16 ani a unei prietene, dar cu care nu am tinut legatura f mult timp, dar pe care am hotarat sa o ajutam, ea avand o situatie materiala mai proasta si datorita unor imprejurari a plecat la munca in strainatate. Considerand ca fiica ei este suficient de matura si in masura sa se descurce a plecat anul trecut in aprilie. Tata nu are. Fata, intrata la un liceu bun, cu medie desul de mare, nu s-a mai dus la scoala dupa plecarea mamei si a pierdut clasa a 9-a si evident toate acestea au inceput sa vina la pachet cu alte minciuni, plus ca, cheltuia banii trimisi de mama pe orice si oricine fara a plati datoriile la chirie, intretinere etc.
Mama a descoperit totul in luna octombrie- s-a intors in tara si, luata prin surprindere, a recunoscut totul, a promis sa se indrepte si cu chiu cu vai s-a reintors la scoala tot in clasa a 9-a.
Ne-am oferit sa o ajutam luand fata in grijja noastra si am reusit sa o mutam la un liceu in judetul nostru, incepand din acest semestru. A fost la noi si pe parcursul sarbatorilor de iarna si nu pot sa spun ca era altfel sau mult mai rau ca alti adolescenti. Am rugat-o sa nu fumeze in casa si desi mirosea a tutun si a prins-o un membru al familiei cu tigara in mana tot nu a recunoscut ca fumeaza. Venita acum, am avut surpriza inca din primele zile sa constat ca mi-au disparurt niste bani din geanta, un pachet de guma pe care l-am vazut la ea….ideea e ca nu recunoaste nici daca o pui in fata faptului implinit! M-a mintit ca n-au facut ultima ora la scoala, ceea ce e posibil, o sa aflu, dar ca a ramas in clasa, ori eu i-am gasit un bon cu o achizitie exact in timpul acelei ore. Am intrebat-o ce asteptari are de la mine si mi-a spus ca vrea ca eu sa fiu severa! Ultima chestie care ma pune cu adevarat pe ganduri este ca s-a dscoperit ca a lasat in apartamentul inchiriat de la primaria din orasul in care locuia 2 caini care au murit de foame acolo, de mai bine de 3 luni! Si ea nu a vrut sa lase cheile apartamentului niciunei rude. Acestea in contextul in care se uita dupa orice catel pe strada si spune ca e draguuuut si ca de ziua ei isi doreste un catel. Acasa la mine, nu da niciodata de mancare pisicilor sau apa plantelor desi plantele i s-au dat in grija ca si responsabilitate. As avea nevoie de o indrumare, de un mod de abordare. Am de-a face cu o tanara iresponsabila sau mai rau? Incerc sa inteleg ca nu-i este usor cu toate aceste schimbari dar meteahna aceasta de a minti pare veche.

parerea mea este ca prin comportamentul sau exprima o furie care vine ca reactie la plecarea mamei, ceea ce a durut-o enorm… mama ce parere are despre comportamentul fetei? ce relatie exista intre mama si fiica inainte ca mama sa plece? dar acum?

Draga mea doamna, la fel ca si copiii mici care se comporta terorizant; la fel ca si adultii care se comporta abuziv; ei bine, si adolescentii care se comporta iresponsabil au nevoie de unul si acelasi lucru – si anume, cel pe care adolescenta “dumneavoastra” vi l-a si spus. Si anume, sa fie corectati. Deci sa nu va fie frica de greseala, daca interveniti cu mai multa fermitate! (Reguli nu foarte multe, dar clare si de la care sa nu admiteti exceptii. Nu pedepse, ci consecinte ale fiecarui fapt nelalocul sau – explicindu-i ca tot ceea ce misca in univers este supus legii cauzei si efectului. Un comportament inadmisibil (cauza) atrage dupa sine repercusiunea X (efectul). ) S-ar putea sa primiti un feedback plin de revolta – dar, in fapt, in mintisoara si in sufletelul ei o sa va aprecieze si o sa va multumeasca pentru aceasta . Cit despre extremele celelalte… Majoritatea adolescentilor trec prin ele (sensibilitatea se impleteste aproape … armonios cu cruzimea, etc.) Sint lucruri care se corecteaza si de la sine, in timp, din mers, odata cu maturizarea. Va marturisesc sincer ca va apreciez mult pentru disponibilitatea si stradania de a o ajuta pe aceasta fiinta si dincolo de suportul material! Tot ce va pot recomanda – este sa va straduiti sa le impacati pe amindoua: pe de o parte, SA VA PASTRATI DETASAREA, iar pe de alta, sa va implicati. Dar …mare atentie… Este absolut minunat si apreciabil sa ajuti pe cineva – pina acolo, unde a-l ajuta pe el incepe sa devina a iti face tie un rau. Deci fiti cu bagare de seama, sa nu pasiti peste acea linie subtila de demarcatie intre bine si rau…