Buna ziua,
Datele sunt:
Am in grija pentru o perioada limitata de timp- 6 luni, fiica de 16 ani a unei prietene, dar cu care nu am tinut legatura f mult timp, dar pe care am hotarat sa o ajutam, ea avand o situatie materiala mai proasta si datorita unor imprejurari a plecat la munca in strainatate. Considerand ca fiica ei este suficient de matura si in masura sa se descurce a plecat anul trecut in aprilie. Tata nu are. Fata, intrata la un liceu bun, cu medie desul de mare, nu s-a mai dus la scoala dupa plecarea mamei si a pierdut clasa a 9-a si evident toate acestea au inceput sa vina la pachet cu alte minciuni, plus ca, cheltuia banii trimisi de mama pe orice si oricine fara a plati datoriile la chirie, intretinere etc.
Mama a descoperit totul in luna octombrie- s-a intors in tara si, luata prin surprindere, a recunoscut totul, a promis sa se indrepte si cu chiu cu vai s-a reintors la scoala tot in clasa a 9-a.
Ne-am oferit sa o ajutam luand fata in grijja noastra si am reusit sa o mutam la un liceu in judetul nostru, incepand din acest semestru. A fost la noi si pe parcursul sarbatorilor de iarna si nu pot sa spun ca era altfel sau mult mai rau ca alti adolescenti. Am rugat-o sa nu fumeze in casa si desi mirosea a tutun si a prins-o un membru al familiei cu tigara in mana tot nu a recunoscut ca fumeaza. Venita acum, am avut surpriza inca din primele zile sa constat ca mi-au disparurt niste bani din geanta, un pachet de guma pe care l-am vazut la ea….ideea e ca nu recunoaste nici daca o pui in fata faptului implinit! M-a mintit ca n-au facut ultima ora la scoala, ceea ce e posibil, o sa aflu, dar ca a ramas in clasa, ori eu i-am gasit un bon cu o achizitie exact in timpul acelei ore. Am intrebat-o ce asteptari are de la mine si mi-a spus ca vrea ca eu sa fiu severa! Ultima chestie care ma pune cu adevarat pe ganduri este ca s-a dscoperit ca a lasat in apartamentul inchiriat de la primaria din orasul in care locuia 2 caini care au murit de foame acolo, de mai bine de 3 luni! Si ea nu a vrut sa lase cheile apartamentului niciunei rude. Acestea in contextul in care se uita dupa orice catel pe strada si spune ca e draguuuut si ca de ziua ei isi doreste un catel. Acasa la mine, nu da niciodata de mancare pisicilor sau apa plantelor desi plantele i s-au dat in grija ca si responsabilitate. As avea nevoie de o indrumare, de un mod de abordare. Am de-a face cu o tanara iresponsabila sau mai rau? Incerc sa inteleg ca nu-i este usor cu toate aceste schimbari dar meteahna aceasta de a minti pare veche.

intuitia mea imi spune ca datorita famiilie sale incomplete, a avut o evolutie foarte dificila/dezechilibrata. Faptul ca stie EXACT de ce are nevoie, nu ar trebui ignorat. Incercati sa obtineti o hartie legalizata din partea mamei care sa va ofere si legal dreptul de a-i oferi ce isi doreste: exigenta. Ca orice adolescent are nevoie de ordine, directie, dar prin acestea obtine si sentimentul de apartenenta, de ocrotire, de incredere. Solutia exista si sunt sigur ca o veti gasi

Este dificila sarcina pe care v-ati asumat-o, gazduind o adolescenta. O adolescenta care nu prea are parte de stabilitate in viata ei, ai carei parinti nu sunt in preajma atunci cand are mai mare nevoie. Nu ma refer numai la varsta aceasta dificila, ci inclusiv la faptul ca fata a trebuit sa parasesca tot ce cunoastea: casa, scoala, prieteni, familie… Puneti-va in locul ei: cum v-ati simti sa trebuiasca sa va mutati din casa d-voastra, adolescenta fiind, in casa unor oameni pe care nu-i cunoasteti? Cam ce asteptari ati avea? Cum o fi trait ea asta, ma intreb? Prea multe schimbari s-au petrecut, toate deodata. Da, e posibil sa fie vechi obiceiul de a minti. Insa cred ca minte pentru ca nu poate avea incredere ca adevarul ei e bine primit, nu e obisnuita sa primeasca intelegere, sa spuna ce simte, ce crede… Cred ca a fost foarte dificil sa ascunda atata timp ca, de fapt, nu merge la scoala… . V-a spus ce intelege prin severitate? Sa va invete, eventual… Ce v-as sugera: nu cautati sa smulgeti cu tot dinadinsul adevarul de la ea atunci cand va spune, de exemplu, ca nu a facut ultima ora la scoala; spuneti-i ca ati dori sa va ceara atunci cand doreste ceva – guma de mestecat (nu stiu exact daca primeste bani de la mama, cat, cum ii gestioneaza, cine ii gestioneaza…); in privinta fumatului – n-o sa renunte daca ii veti spune s-o faca, daca o certati, daca o judecati… limita – sa fumeze in afara casei, pentru moment este, zic eu, potrivita. In rest, asta este cam responsabilitatea mamei sa gestioneze. Comunicati cu ea, acceptati ce este de acceptat si puneti, in rest, limite clare si in conformitate cu “fapta”. Nu va transformati in instanta morala, nici in judecator care cauta adevarul. Aveti de-a face cu o adolescenta in suferinta, nu iresponsabila. Din nefericire, adultii nu iau in calcul, atunci cand decid astfel de lucruri, cam ce repercusiuni ar putea avea decizia lor asupra sufletului copiilor, adolescentilor lor. Va doresc numai bine, atat d-voastra cat si fetei.