Sfatul terapeutului

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Mama mea a fost internata cateva luni, iar tata se lua tot timpul de mine. De atunci il urasc, nu il suport, nu ii pot vorbi cu calm, din orice ne certam.

167 vizite

Actualizat: 20 februarie 2014 | 8 raspunsuri

Terapeuti RO

8:54pm Feb 19

Mesaj:
Buna! Eu am 15 ani. Acum un an si cateve luni, mai precis in decembrie 2012, mama mea a fost la spital la Iasi pentru a face o operatie grava, care era pe viata si pe moarte. Acasa am ramas doar eu, fratele meu care este cu un an si 8 luni mai mare decat mine si cu tata. Mama a stat ceva timp in spital. Eu si fratele meu veneam in mare parte la ora 14:20 de la scoala. Iar tata ajungea cam pe la ora 18 – 19 acasa. Si de fiecare data cand venea acasa, venea beat, tipa la mine, se lua de mine ca nu am facut aia, ca aia nu e bine, ca de ce usa e descuiata. Mereu gasea un lucru marunt din care sa poata tipa la mine. Incepea sa gesticuleze. Iar eu il privem in ochi, in ochii lui tulburi… iar mai apoi imi mutam privirea in alt loc, deoarece imi dadeau lacrimile de durere sufleteasca. Si pentru a scapa de tipetele lui ma puneam in pat, langa mine se punea si fratele meu, stangeam lumina si ne prefaceam ca dormim. Dar eu plangeam incontinu. Simteam ca nu mai rezist. Simteam ca vreau
sa plec departe de casa. Simteam ca nu mai avea nici un rost sa mai traiesc. Seara de seara faceam acest lucru. Tata se lua numai de mine. Fratelui meu nu ii spunea absolut nimic. De atunci imi urasc tatal, nu il suport, nu ii pot vorbi cu calm, din orice ne certam, nu putem vorbi normal. Iar mama imi cere sa il respect, sa ii vorbesc frumos, dar ea nu stie ce s-a intamplat cat ea a fost in spital.
Vreau sa imi pot respecta tatal, vreau sa pot vorbi cu el normal cum o faceam inainte de a se intampla acest lucru. A trecut un an si cateva luni de atunci si eu tot nu pot vorbi cu el. Ce pot face pentru a putea trece peste? Ce pot face pentru a pune niste caramizi la temelia relatie tata- fica? Spunetimi ce pot face…

Gibellini Camelia

9:15pm Feb 19

iti sugerez sa iti ierti tatal,atat poate sa de-a in acest moment de suparare,dar sa nu uiti va iubeste si nu avem voie sa criticam si sa judecam parinti,o sa vina si momente frumoase cand o sa fie armonie si bucurie in casa ai intelegere si rabdare fi alaturi de tatal tau acum are nevoie de tine mai mult de tine

Consiliere Psihologica Anna Ri

9:26pm Feb 19

draga mea, daca pana la plecarea mamei tale la spital ai avut o relatie buna cu tatal tau, atunci ma gandesc ca reactiile lui fata de tine veneau dintr-o frica, si anume de a o pierde pe mama ta (“pe viata si pe moarte”)… o frica pe care nu si-o putea controla… tu insa nu esti de vina. parerea mea este ca ar trebui sa vorbesti cu mama ta despre ce s-a intamplat in absenta ei, pt ca ea sa inteleaga de ce iti vine greu sa il respecti din nou pe tatal tau, pt ca acest secret sa nu devina din ce in ce mai mare si mai greu de dus… apoi, ai nevoie sa lucrezi iertarea in relatie cu tatal tau… gasesti Seminarul Iertarii pe saitul sfintiiarhangheli.ro Curaj, suflet frumos!

Botezat Radu

9:35pm Feb 19

eu ma gandesc ca in acea perioada a adunat foarte multa furie si neputinta pe care, din pacate, a indreptat-o asupra ta, ceea ce nu o face ‘justificata’, dar in timp sper ca o sa intelegi, nu neaparat sa o si accepti. Daca mi-as putea permite un sfat, ar fi sa faceti o ‘sedinta de familie’ si sa discutati cu totii ce ati simtit din acea perioada pana in prezent. Daca nu reusiti singuri, nu ezitati sa mergeti la un psihoterapeut de familie, sigur o sa merita pt familia voastra. Succes

Buterchi Carmen

10:08pm Feb 19

Faptul ca se lua doar de dvs, nu si de frate, ma duce cu gandul ca la nivel inconstient, tatal se astepta sa o supliniti pe mama in ceea ce priveste activitatile casnice. Pentru o perioada a uitat ca sunteti doar un copil si acest lucruri impreuna cu frica de a o pierde pe mama au dus la aceste descari emotionale. Sunt de acord ca discutarea emotiilor traite atunci poate fi benefica pentru toti.

Stralucire Divina

11:14pm Feb 19

Tu ai un suflet minunat. Numai un astfel de suflet poate sa ceara vindecarea de greseala unui adult cui ? altor adulti, te admir pentru acest curaj si pentru puterea ta ca vrei sa rezolvi.Cu cit vindeci mai repede rana care ti-a produs-o atunci tatal tau, pe sufletul tau il salvezi de la suferinta, tie iti faci un imens serviciu.Concret iti propun doua metode de vindecare 1) desparte persoana de fapta, sufletul tatalui il poti ierta si iubi in continuare,era in suferinta, speriat, neputincios, a gresit-toti putem gresi, nu ierti faptele, il ierti doar pe el.2)sau gindeste-te cu ce te-a ajutat aceasta experienta dureroasa, ai devenit mai puternica, sau…spune tu. Mult succes

Stralucire Divina

11:31pm Feb 19

a fi vindecat sufletul inseamna cind te gindesti la acea persoana sa fii in pace cu tine, sa nu-ti vina in minte minie, furie, frica, resentimente, suferinta, durere, gindindu-te la ea. Daca nu vindeci aceste rani le cari cu tine toata viata si nu te poti concentra pe viata ta ci pe durerea din tine.

Cristina H. B. Docan

5:53am Feb 20

Iubita mea, ce de-a lucruri frumoase ti s-au spus aici! Sint sigura ca multe dintre ele te ajuta mult! Si e minunat sa vezi cum oameni necunoscuti sint alaturi de tine sau iti intind o mina de ajutor…Pe de alta parte, experienta imi spune ca multe dintre trairile noastre interioare negative nu se dau plecate doar pentru ca le invitam noi cu frumosul sa plece. Ma bucur ca esti din Iasi! Daca doresti, te pot ajuta sa faci cu usurinta urmatorii pasi inainte, pentru a-ti putea ierta tatal si a face pace cu acele amintiri, eliberind suferinta din ele. www.facebook.com/Cristina.H.B.Docan

Gerard Stroe

6:37am Feb 20

Ai nevoie sa-l ierti, iar pentru asta e nevoie sa dai un alt sens mai acceptabil, acelor certuri (nu un sens total diferit ci unul mai global, care sa cuprinda mai multe puncte de vedere, mai multe posibilitati si o viziune mai larga, obiectiva), pentru asta e nevoie sa-l intelegi (care erau motivele, ce simtea, de ce a reactionat asa si nu altfel), dar pentru a avea disponibilitatea de a depune efortul sa-l intelegi, ai nevoie sa descarci toata furia pe care ai acumulat-o (dar trebuie descarcata tintit strict in discutii despre evenimentele individuale intamplate atunci, deci e nevoie sa reactivezi fiecare discutie de atunci), iar acest demers se numeste resemnificarea traumei si poate fi facut in cabinetul psihoterapeutului.