Remus Costache:

Felicitări pt curajul de a scrie aici și pt că ai puterea de a te analiza așa. Totuși este puțin cam dura caracterizarea ta . Gândește te că tot ce ești acum este urmarea deciziilor luate de a lungul vieții tale. As întreba de câte ori ai ieșit din zona ta de confort, de câte ori ai incercat să discuți cu o persoana capabila despre ceea ce tu simți ? Încearcă să te raportezi la tine și mai puțin la alții, concentrează te pe a ta persoana, fa ți un jurnal, fă-ți o lista cu ce vrei sa faci și unde vrei sa ajungi!! Mai recomand și câteva ședințe de psihoterapie sau grupuri de dezvoltare personala, întrucât trăirile tale au niste rădăcini în trecutul tau, și aflând de unde vin, ți ar fi ușor să le depășești. Succes mult, și nu uita, fericirea și împlinirea nu înseamnă rămânerea în zona de confort!

(5 days ago)

 8

Sacramento Spero:

Nu pari deplasat… Intrebarile pe care ti le pui sunt pur existentiale, orice persoana si le pune la un moment dat. Mai acut sunt percepute de acele persoane care nu se cunosc, nu isi cunosc aspectele care le fac placere, diverse pasiuni. E cazul tau. De aici vine si aceasta frica de a socializa cu cineva – ai impresia ca nu esti interesant si ai putea plictisi. De obicei, cele mai practice sfaturi ar fi de genul: sa iesi din zona de confort, sa faci lucruri pe care nu le-ai mai facut pana acum, sa incerci sa-ti formezi alte obiceiuri, sa-ti controlezi gandurile… etc., ai putea incerca si tu, desi din punctul meu de vedere nu e potrivit. Toate astea au nevoie de energie, entuziasm, sa simti altceva decat apatie sau sa faci lucrurile de dragul facutului…, ar putea sa-ti aprofundeze starea. Zici ca abandonezi repede orice – e evident prezenta fricii de a-ti asuma responsabilitati, una, si al doilea aspect, iti doresti un résultat imediat si daca nu iti reuseste lasi totul balta. Orice reusita apare dupa eforturi reale pe care le depui si nu astepti un rezultat concret. Daca ai un alt rezultat decat cel aspirat atunci apare dezamagirea si de aici abandonul, ganduri triste si tot pachetul pe care l-ai descris. Ai putea primi sugestii ca nu esti suficient de “motivat”. Motivatia e un sens utopic, in realitate e mult mai simplu, daca vrei sau nu sa faci un lucru, atat. In timp, probabil, vei gasi raspuns la intrebari, dar am vaga impresie ca au sa te urmareasca mult timp. Asuma-ti existenta, si vei vedea schimbarile reale…

(4 days ago)

 2

Doina Zamfirescu:

Eu cred ca nu conteaza cat de importante sunt nemultumirirle dvs fata de ale altora. Ci mai degraba cum sunt ele resimtite de dvs. Si inteleg ca sunteti intr-un impas. Va recomand sa discutati u un terapeut pentru a va clarifica nemultumirile si a stabili obiective. De asemenea veti descoperi si ce resurse aveti si cum sa le folositi.

(4 days ago)

 1

Elena Savu:

Care este motivul care va determina sa doriti o schimbare in stilul de viata? E pentru dumneavoastra sa pentru ceilalti?

(4 days ago)

 1

Rodica Dragomir:

Eu am remarcat in primul rand exprimarea fluida si corecta gramatical. Chiar si numai acestea te scot din categoria oamenilor care “nu se remarca”. Apoi,toate framantarile tale pot fi accentuate de criza varstei trecute de 30 ani. Este un prag. Multi dintre noi se lupta cu ea sau au depasit-o deja. Daca as fi in locul tau, as investi intr-un consilier bun a carui experienta si intuitie sa te indrume catre alegerile potrivite tie. Nu e prea tarziu nici pentru scoala sa stii, dimpotriva. Iar la fara frecventa poti lucra in continuare. Sau chiar postliceale..cursuri de calificare, o meserie practica ce iti garanteaza si stabilitate si satisfactii sufletesti ( sunt o sumedenie: asistență medicală, tehnician maseur etc). Daaar..revin la punctul de mai sus, cu un consilier priceput. Dincolo de toate, nu te rusina cu cine esti si ce faci (sau nu faci). Daca ai nevoie de prieteni, iacata cati ti-am raspuns! Poti trimite si cate un friend request,sunt convinsa ca si ceilalti si-ar gasi timp sa iti ofere o vorba buna din cand in cand. Deja au facut-o aici. Imbratisari.

(4 days ago)

 2

Psiholog Monica Enescu:

Speranta de viata in Romania este undeva la 75 de ani si e in crestere. Asta inseamna ca in fata ta se afla peste 40 de ani in care ai timp o gramada sa schimbi situatia in care esti acum in sensul pe care tu ti-l doresti.Cum vrei sa-ti petreci urmatorii 40+ ani? Eu observ din mesajul tau o capacitate foarte buna de introspectie, de constientizare a nemultumirilor tale, a lucrurilor care te impiedica sa ajungi unde vrei si imi pari o persoana inteligenta care functioneaza sub nivelul capacitatilor sale datorita neincrederii in sine. Te-ar ajuta psihoterapia, mai ales ca se simte ca ai ajuns intr-un punct in care ai motivatia pentru schimbare. Incearca, caci rau nu are ce sa-ti faca! Iar cat timp traim, avem ocazia sa schimbam ceva in bine!

(3 days ago)

Manu Honda:

Nu am citit nimic despre copilarie, familie, sunt detalii importante.

(3 days ago)

Agota Toth:

Problema cu care va confruntati este o problema reala. Nu va mai comparati cu ceilalti, este mai eficient sa va impuneti standarde tangibile pe care si sa le atingeti. Sa fiti consecventa cu dvs. insiva. Pentru reducerea anxietatii recomand cateva sedinte cu un specialist.

(2 days ago)

Gabriela Maeschi:

E pacat ca esti atat de exigent cu tine! Daca analizez doar modul in care scrii, modul de exprimare, punctuatia corecta si fluenta frazelor imi dau seama ca…deja te-ai remarcat! Este mare lucru sa vezi azi un tanar care stie sa scrie corect! Cred ca trebuie sa inveti sa te iubesti pe tine insuti, sa nu mai astepti confirmari din exterior. Ai tot ce-ti trebuie pentru a face si a obtine tot ce-ti doresti! Depinde doar de tine ce faci cu toti “talantii” pe care i-ai primit! Si stiu despre ce vorbesc!

(2 days ago)

 1