Mesaj:
Sunt o adolescenta de 16 ani si ma gandesc sa ma sinucid. Dorinta devine din ce in ce mai mare pe masura ce trece timpul. Am probleme cu parintii. Acestia vor sa divorteze, insa nu asta e lucrul care ma afecteaza. Divortul lor imi este oarecum indiferent deoarece era previzibil. Insa tatal meu este plecat in strainatate si am probleme mari cu mama. Nu imi respecta intimitatea niciodata. Intra in camera mea si citeste unele lucruri pe care eu nu as fi vrut sa le citeasca gen jurnal si alte chestii. Mereu imi spune ca vrea sa fim prietene bune insa nu pot sa ii spun nimic deoarece ma judeca si are o gandire foarte invechita.. Mereu imi spune sa imi fac prieteni si sa ies afara.. dar eu am prieteni insa nu ii plac ei.. Am devenit foarte rece cu ea in ultimul an si certurile cu ea ma fac sa devin simai rece. M-am schimbat mult de cand eram mica si nu mai sunt aproape deloc ce eram. Schimbarea e si buna si rea deoarece acum sunt mai rece si mai imuna la unele lucruri rele care ma inconjoara, insa multa lume imi spune ca sunt rea si pana si mama imi spune de multe ori ca nu ma mai suporta, recent mi-a spus ca nu stie cine sunt si ca sunt un nimic pentru ea. Chiar daca vreau sa par rece, defapt imi pasa si de cele mai multe ori plang singura. Ma gandesc ca fiindca nu plang in fata ei crede ca nu ma afecteaza dar nu e chiar asa insa daca plang de fata cu ea zice ca plang degeaba. Nu mai stiu ce sa fac. De multe ori m-am gandit sa imi iau viata dar nu pot. Simt responsabilitate fatade parintii mei. Fiindca sunt singurul lor copil si ei m-au crescut atat si mama mereu spune ca s-a sacrificat, si ea si tata, doar ca sa ma creasca pe mine si nu cred ca pot sa ii las asa pur si simplu deoarece nu vaa fi nimeni care sa ii ajute la batranete. Scriu pe site-ul asta pe care tocmai l-am gasit pentru ca nu mai stiu la cine sa apelez. Desi am prieteni foarte buni nu pot sa le spun aceste lucruri. Nimeni nu stie. Nimeni nu banuieste nimic. Absolut nimic. Mereu sunt “vesela” cand ies afara sau la scoala. Mama nu vrea sa “dea bani degeaba” ca sa ma duc la psiholog desi ne permitem.. Va rog ajutati-ma. Cum pot sa ma schimb si ce pot sa fac pentru a imbunatati situatia? Multumesc din tot sufletul daca ma ajutati.

as vrea sa te intreb daca nu te poti duce la consilierul scolar. Parintii tai iti dau bani pt alte cheltuieli? Poate poti redirectiona de acolo catre niste sedinte de psihoterapie

Calde salutari…incerc sa ma pun un pic in papucii tai si admit ca imi e destul de usor. Am trecut si eu multi ani prin asa ceva. Desigur ca nu ca tine, ci ca mine Un singur lucru as vrea sa iti transmit si sper ca iti va fi de ajutor: viata ta, e viata ta. Pana la un punct, parintii tai au avut grija de ea. Poate ca e momentul sa incepi sa te ocupi tu de viata ta, sa cauti in jurul tau acele lucruri si acei oameni care te pot ajuta sa iti traiesti viata asa cum simti ca poti si cum vrei. Gandeste-te tu cum vrei sa fie pentru tine si pas, cu pas, in timp, cladeste-ti visele. Iti recomand doua carti: http://liviabonarov.files.wordpress.com/2011/01/jacques-salome-curajul-de-a-fi-tu-insuti.pdf si asta http://clublectura.ro/citeste.php?carte=Daca-m-as-asculta-m-as-intelege Lectura placuta!

Gandeste-te ca ai viata ta pe care ai tot dreptul sa ti-o faci asa cum vrei. Esti stapana ta, ai propriile ganduri, sentimente, valori, visuri, ai drumul in fata ta si nu trebuie sa faci decat sa pornesti pe el. Ce-ti place sa faci?

Cum iti place sa fii, ce lucruri iti fac placere, ce calitati ai? La toate astea ar fi de dorit sa te gandesti, sa revii asupra ta si asupra fiintei tale cu tot ceea ce esti si atentia sa ti-o indrepti asupra a tot ceea ce esti si a tot ceea ce-ti doresti. Se intampla deseori ca parintii sa-si verse frustrarile si sa proiecteze pe noi, din pacate! Ceea ce mama ta vede la tine si nu-i place, de multe ori pot fi lucruri care-i apartin, nu au legatura cu tine. Nemultumirile si frustrarile ei ii apartin, dar nu le poate accepta si atunci e mai simplu sa le vada la tine. Fii curajoasa si priveste la viata pe care o ai in fata, gandeste-te ca de tine depinde cum va fi, intoarce-te asupra ta si asupra nevoilor tale, dorintelor tale, asupra a ceea ce esti si-ti doresti cu adevarat si toata energia pe care o ai s-o folosesti in mod constructiv ca sa-ti poti cladi viata pe care ti-o doresti. Ti-as recomanda sa mergi la psiholog, daca poti.

MI-AR PLACE SA MA CONTACTEZI

Iti recomand sa intri pe site- ul de la Istt, cei de acolo te pot ajuta cu 3-6 sedinte gratuite de terapie. Daca nu te descurci

lasa- mi un mesaj in privat si iti voi da mai multe detalii( valabil pt Bucuresti)