Mesaj:
Buna seara! O intrebare…am si eu.Cat de mult este bine sa ti destainui viata intima? Sunt casatorit si am un copil,iar sotia mea a plecat de acasa spunand ca divorteaza,pentru simplul motiv ca nu ma mai suporta.Mentionez ca nu are vreun motiv intemeiat,ci doar dorinta aceasta a ei.Nu sunt betiv,curvar sau violent,ci doar putin mai mult cicalitor si excesiv,poate,de chitibusar cu tot ceea ce-nseamna viata de familie si cresterea prin igiena si educatie a copilului.Sotia este mai delasatoare si acum mi-a "zugravit" o imagine de "calau"!Ea nu a fost o "sfanta" nicidecum,dar…asa am luat-o si mi-am asumat raspunderea pentru ca am/o iubesc! Stiam ca a suferit un viol in adolescenta,dar niciodata nu am cerut explicatii,de ce nu au fost parintii la politie.Acum…copilul(17 ni) m-a facut "un nimeni" si ma roade,daca ar trebui sa stie ca acest nimeni a facut un gest pe care putini l-ar face si…in plus a fost totdeauna aproape de familie!?Multumesc!

nu este bine sa te destainui chiar la toti…sincer inteleg prin ce treci pt ca si ai mei sunt despartiti si sincer lasa-l sa mai cresca si o sa vada singur adevarul….doare stiu ca doare…dar cu timpul o sa inteleaga si o sa vina langa tine….pana atunci RABDARE foarte multa rabdare…

Intrebarea care se pune este cu ce v-ar ajuta destainurile vietii dvs. intime, in functie de destinatarul lor. Daca vreti sa faceti aceste marturisiri prietenilor, ati putea obtine compasiunea lor. De la un psihoterapeut ati putea astepta intelegere, acceptare neconditionata si sustinere in schimbarile pe care vreti sa le faceti in viata dvs.(daca intentionati sa faceti schimbari). Va recomand insa prudenta in destainuirile pe care intentionati sa le faceti copilului dvs, nu ar fi indicat sa-l folositi pe post de munitie ca sa "trageti" in ex-sotia dvs. Lui puteti sa-i oferiti un timp de calitate tata-fiu; marturisiti-i ce simtiti in legatura cu el, vorbiti-i despre dvs, despre ce considerati ca ati gresit dvs, dar nu ii vorbiti urat despre ea. Este totusi, mama lui, si dvs sunteti tatal lui, divortul dintre dvs si sotie, nu va schimba asta. Nu-l puneti sa-si imparta sufletul si /sau sa aleaga intre mama si tata. Acordati-i increderea in judecata lui proprie; isi va face singur o parere. Pana atunci, preocupati-va de modelul pe care i-l oferiti copilului dvs: face mai mult decat 100 de destainuiri. Succes!

Nu are un motiv intemeiat in ratiunea dumneavoastra, insa pentru dansa exista suficiente motive, altminteri nu ar simti nevoia de distanta. Pe de alta parte nu cred ca pe dumneavoastra nu va mai suporta, ci probabil cicaleala din partea dumneavoastra. Aceasta cicaleala ii transmite constant acelasi mesaj: "Nu faci nimic bine", sau "Nu esti buna de nimic". Dupa cativa ani in care a receptat aceste mesaje, e de inteles ca nu mai poate accepta aceasta atitudine care o devalorizeaza, din partea omului care a vrut sa-si petreaca viata cu dansa, tocmai datorita faptului ca este foarte valoroasa pentru el. Probabil ca a observat si fiul dumneavoastra cat de suparata si nemultumita este mama lui; probabil ca a interceptat si el acelasi mesaj potrivit caruia mama lui nu ar fi buna de nimic. Si, in consecinta, ca sa va mai taie din increderea conferita de perfectionismul dumneavoastra, intr-un moment de suparare v-a spus acelasi lucru pe care il transmiteti sotiei de ani de zile. Cu siguranta acest mesaj este receptat gresit, datorita distorsiunilor care au aparut in nenumaratele secvente de comunicare. Ma gandesc si ca s-ar putea sa ramaneti extrem de surprins de ceea ce cred eu ca sotia dumneavoastra a interpretat. Poate ca nu ati intentionat niciodata sa o faceti sa se simta atat de lipsita de valoare. Dar asta se datoreaza comunicarii deficitare. Acum… dumneavoastra ce vreti sa destainuiti? Si ce doriti exact sa obtineti in urma destainuirilor?Compatimiri sau posibile explicatii a cauzei pentru care a plecat sau confirmari a faptului ca dumneavoastra nu sunteti responsabil pentru plecarea ei sau tehnici de readucere inapoi?Si eu va recomand prudenta in destainuiri pentru ca riscati sa ii zugraviti o imagine si mai nefavorabila, care ii va intari credinta ca nu ati valorizat-o si ca a luat decizia cea mai buna. Dar daca va doriti sa intelegeti care este partea dumneavoastra de responsabilitate sau daca doriti sa va intelegeti pe dumneavoastra mai bine, atunci va recomand sa va programati la un psihoterapeut si sa-i faceti lui aceste destainuiri. Veti avea mult mai multe beneficii. Succes!

Sunt cam 300 de femei la un barbat. Poate chiar mai multe. Ei zic sa va incercati norocul in alta parte. Cat despre fiu, intelegeti-i tristetea, iar dvs. aveti dreptul sa va refaceti viata.

A-ti petrecut atìtia ani frumosi impreunä.Acum e timpul sä vä intelegeti mai bine,este un punct crucial dar intoarceti-vä privirea spre sotie si cäutati schimbarea.Are nevoie sä fie apreciatä si dacä jumätatea ei nu o face atunci cade in depresie si veti suferi toti si copilul are mare nevoie de ambii