Bună!E ciudat, nici nu știu cu ce sa încep… Viata mea a fost plina de suișuri și coborâșuri, dar asa e peste tot. Am 29 de ani, un tata alcoolic, violent, extrem de strict, dar care în momentul de față nu îmi mai influențează viata cu nimic. De la 14 ani nu mai locuiesc cu părinții, adolescenta mi-am petrecut-o cu bunicii și mătușa mea, mătușa care era mai stricta decât tata. La 8 ani am fost violata, dar nici asta nu ma afectează prea tare. S-a întâmplat, a trecut, asta e. Bun, problema mea este urmatoarea:nu știu ce sa fac cu viata mea. Anul acesta ar trebui sa ma căsătoresc, totul e programat, doar ca… oare sa o fac sau nu? Am o relație de 4 ani cu un om care ma iubește. Dar relația noastră a început sa moara. Deja. Nu mai exista pasiunea aia de la început care te face sa te topește când îl vezi și înțeleg ca nu tine o veșnicie… dar noi nu mai facem lucruri împreună. Am impresia ca suntem doar colegi de apartament. În ultima vreme avem tot mai multe certuri. L-am înșelat și l-am înșelat emoțional și asta mi se pare și mai grav. As putea sa vorbesc enorm de mult pe tema asta, dar nu veți avea răbdare sa citiți tot. Concluzia este ca mi-e frica sa trăiesc lângă el o viata întreaga pentru ca s-ar putea sa fiu singura în doi. Îmi lipsește ceva, n-as putea spune ce și îmi lipsește demult, tocmai de aceea am încercat sa umplu golul cu aventura. SI a funcționat o perioada. Mie mi se pare ca am următoarele solutii:
1. Ma căsătoresc cu el și om vedea ce va fi. Oricum de iubit nu ma va iubi nimeni mai mult decât el și doar pentru ca suntem firi foarte diferite (eu plina de viata, zambitoare, vesela, el monoton, suparat pe tot si pe toate, obosit tot timpul) nu înseamnă că nu o sa pot sa-mi găsesc de una singura fericirea în diverse chestii gen alți bărbați când se va ivi ocazia pentru ca am nevoie de ceva sa ma tina în priza.
2. Nu ma casatoresc, dar în cazul acesta risc sa rămân singura o viata întreaga pentru ca dacă nici cu el nu merge, nu va merge niciodată cu nimeni și nici nu mai vreau sa încerc sa fac sa meargă.
3. Ma căsătoresc și trag de el și de mine și de relație sa meargă și la 40 de ani am sa fiu una dintre femeile frustrate care fie se apuca de alcool fie își revarsă toată iubirea și frustrările asupra copiilor devenind obsedate de ei sau mai știu eu ce…
La asta ma gândesc eu acum și tare am nevoie de un sfat profesional pentru ca singura nu pot sa ma decid. Mulțumesc pentru răbdare