Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:

Buna seara!Mi-ar place sa cred ca daca am ajuns sa va scriu in sfarsit ,pot spera la o ,,limpezire,,a gandurilor ,a trairilor mele. Nici nu stiu de unde sa incep,povestea mea fiind destul de lunga indiferent cat as dori eu sa o scurtez.Tind sa cred ca am avut o copilarie normala,parintii mei inca traiesc ,mai am o sora mai mare cu 7 ani decat mine,desi eram destul de ,,baietoasa,, eram si cocheta luandu-i pe furis surorii mele diverse rochite si accesorii .Dintotdeauna am fost mai rebela fata de sora mea,ea fiind ,,ascultatoare,, eu ,desi constientizam gravitatea faptelor gresite ,tot le faceam …fapt pt care la 18 ani si jumate am cunoscut un barbat cu 12 ani mai mare decat mine de care m-am indragostit de el si el de mine si ulterior mi-a devenit ca si sot ,spun asta pt ca nu am fost casatoriti legitim niciodata,insa putini stiau lucrul acesta ,asadar am fost ,,casatorita ,,cu acest barbat timp de 16 ani.Ne-am iubit f mult a fost prima mea dragoste ,am avut suisuri si coborasuri , am trecut prin multe,,greutati,,de tot felul si social si financiar ,avand in vedere ca el era de alta cetatenie ,au fost f multe nepotriviri de cultura,de gandire,de rationament,insa in timp am reusit sa trecem usor ,usor peste toate ,el fiind un om cu un suflet de aur,m-a respectat ca si ,,femeie,, a lui ,m-a invatat o multime de lucruri bune,si m-a iubit cum a stiut el mai bine,adica s-a daruit in totalitate.Pe parcursul casniciei insa, am realizat ca am si o atractie fata de persoanele de acelai sex si anume ca incep sa ma ataraga si femeile,asta intamplandu-se dupa ce am devenit cosmeticiana.I-am impartasit si sotului lucrul asta ,nu a fost deranjat ,ba dimpotriva era ceva ,,nou,,in casnicia noastra ,cand ma intalneam cu o tipa,imi cerea detalii ,,cum a fost,, ,,ce ti-a placut,, etc.insa viata noastra de cuplu si cea sexuala nu a avut niciodata de suferit din aceasta pricina,chiar pot sa spun ca eram amandoi f activi sexual ,deci ,ne potriveam.La inceput aveam momente cand vroiam sa fiu cu femei,dupa care la un moment dat ,imi trecea si poate 5-6 luni nu mai stiam nu mai gandeam la aceste experiente amoroase extraconjugale.Viata mea alaturi de sotul meu a decurs frumos,lin ,fara probleme financiare,faceam cam tot ce ne doream ,aveam concedii atat in tara cat si in alte tari ,ne placeau f mult plimbarile, drumetiile, iesitul in aer liber,totul era frumos doar ca la un moment dat am inceput sa imi doresc un copil care ,dupa indelungi tratamente ,inseminari artificiale ,toate s-au soldat cu un esec total.Nu am putut avea copii desi imi doream din tot sufletul atat eu cat si el si amandoi ne doream o fetita….el iubind f mult copii.Nu a fost sa fie …Dupa 15 ani de casnicie,la un moment dat am plecat cum obisnuiam sa mergem destul de regulat in tara lui pt a ne petrece concediul,numai ca am mers si la un consult medical de cardiologie pt ca sotu meu nu se simtea prea bine ,in urma caruia ni s-a dat verdictul:era necesara operatie pe cord avand 3 vene infundate aproape total.A fost crunt de greu si pt el dar mai ales pt mine,eu ramanand internata cu el in clinica particulara unde a fost operat ,a intampinat greutati dupa anestezie,a fost tinut in coma indusa 3 zile timp in care eu eram distrusa si ma rugam in continuu ca Dzeu sa se indure de noi sa mi-l lase chiar si inconstient,chiar si in carucior imobilizat ,doar sa mi-l lase in viata ,dar pana la urma cand si-a revenit , primul lucru care a intrebat doctorii ,a fost :unde este sotia mea ,vreau sa o vad pe sotia mea,,.Dupa o perioada anevoioasa si lunga de covalescenta de vreo 2 luni ,am primit incuviintarea doctorilor ca putem calatori cu avionul,si asa am revenit in tara ,insa dupa refacerea de acasa ,totul avea sa se schimbe pt totdeauna.Dupa ce m-am asigurat ca totul este in ordine,din pct de vedere al sanatatii lui,am simtit nevoia unei destinderi si anume,ieseam cu prietenele mele care aveau inclinatii asemanatoare cu ale mele ,si anume de a fii impreuna cu o alta femeie,le-am sugerat ca mi-ar place sa cunosc si eu pe cineva ,ca simt nevoia unde destinderi si uite asa am cunoscut-o pe Anca ,o tipa mai mica decat mine cu 6 ani ,pe atunci eu aveam vreo 31-32 de ani, ea,necasatorita ,fara nici o obligatie ,care nu prea m-a incantat f tare la prima vedere,insa am continuat sa ne vedem,sa ne cunoastem din ce in ce mai bine,ea locuind in Bucuresti, dupa cateva luni a hotarat ca ar putea sa se mute in orasul meu sa fim mai aproape una de cealalta si sa poata justifica sederea ei in acest oras ,s-a inscris si la o facultate.Bun si facut ,totul parea ca ia o intorsatura f frumoasa,incepusem sa ne indragostim una de cealalta desi amandoua stiam ca eu am o casnicie de intretinut ,insa am dat frau liber sentimentelor si am ajuns in stadiu de a nu mai putea sta una fara cealalta ,timp in care sotul meu analiza ,ma intreba despre Anca cum e si cum imi place,insa nu stia la ce stadiu avansat ajunsesem noi,eu fiind mai mult pe la ea pe acasa ,aveam grija sa mearga la facultate,aveam grija sa nu ai lipseasca nimic gateam ,faceam curat, cand puteam noptile le dormeam impreuna(sotul meu,prin prisma afacerilor mai avea perioade cand calatorea in tara sau in afara tarii) adica fara alte multe cuvinte duceam o viata dubla…ba chiar nu mai imi doream sa fiu cu el,nu mai imi doream sa fac dragoste cu el ,simteam ca o tradez pe ea….si tot asa pana cand la un moment dat el a prins telefonul meu si a citit tot felul de me
saje de dragoste ,de iubire de etc,fapt care nu i-a convenit ,desigur si m-a atentionat cu tact si cu prudenta ,dar cine sa ia seama eu? Eu eram deja luata de val.Nu am mai observat mare lucru in jurul meu…el s-a incurcat cu o ,,una,,oarecare,cu vreo 20 si ceva de ani mai mica decat el,lesne de inteles si de ce pt ca de acum f atragator nu mai era insa mercedes-ul decapotabil cel il tineam in garaj pt plimbarile de vara ,era un motiv suficient sa atraga si o puicuta ,insa faptul ca eu nu am fost ,,atenta,,la ce cuceriri facea ,prima dra care i-a cazut in brate ,a tatonat terenul repede si bine,a vazut ca omul e sensibil la anumite subiecte si….dupa cateva luni bumul cel mare vine: a ramas insarcinata si va face copilul…..pt mine atunci a fost sfarsitul…am simtit cum imi fuge pamantul de sub picioare ,am inteles ce era de inteles,stiam ca va ramane cu ea pt copil ,indiferent
cat de mult m-ar fi iubit…ceea ce s-a si intamplat,chiar daca am incercat sa ai acord variante sa crestem noi copilul sau sa viziteze copilul la mama binenteles achitand tot ce ar fi fost necesar ,insa nu a fost cu putiinta.Pt mine a fost lovitura de gratie cu atat mai mult ca eu nu am putut avea un copil..C u 5 ani in urma acestui incident ,am avut si eu o operatie ,a trebuit sa imi scot un ovar deci sansele de a ramane insarcinata oricum se imputinau…iar acum dupa toata intamplarea asta pe fond nervos,din cauza socului ce l-am avut ,un chist ovarian creste brusc in 3 zile ,se face cat o portocala ,si plesneste chiar inainte de cea de-a doaua operatie unde doctorii au fost nevoiti sa imi scoata si cel de al doilea ovar, exsistand pericolul de a fi cancerigen,insa multumita Domnului nu a fost.Si uite asa sea mai incheia o etapa din viata mea….m-am acomodat greu cu ide
ea ca nu mai sunt caatorita cu el insa am continuat relatia mea cu Anca ,ea m-a ,,ajutat,,sa trec cu bine peste toate greutatile.Din cauza afacerilor si cu sotul meu tineam legatura , desi ne-am despartit chiar si cu casele,insa aveam o relatie destul de pertinenta ,de deschisa desi am trecut prin momente de cosmar cand stiam ca o arecare va naste copilul sotului meu care am fost cu el 16 ani….si asa s-a intamplat si a nascut ,si s-au mutat impreuna si s-a terminat si farama de fericire ce il cuprinsese pe al meu sot o data cu venirea baietelului lor .S-a dovedit a fi o persoana total nepotrivita pt el,care intr-adevar nu isi dorea decat banii lui iar ,,pasaportul,,ei pt o viata de huzur a fot copilul…. lucruri care le stiu de la el pt ca ajunsese sa se ,,confeseze ,,la mine ,devenisem,, prieteni,, nu foarte apropiati dar totusi suficient cat sa ma intrebe daca sunt tot cu Anca ,daca o insel cu o alta ,iar el sa imi puna ca a gresit f mult si ca Dzeu il pedepseste pt greseala lui facandu-l sa accepte o viata de care nu era multumit absolut deloc ,o viata in care nu era fericit….Eu ? Eu eram fericita? Nu ,nu in totalitate,traiam viata pe care mi-am dorit-o,alturi de o femeie insa constientiznd ce am pierdut ,…un om minunat,un trai decent,o viata normala,pe cand in relatia mea cu Anca eram tot timpul ascunsa de prieteni ,de familie ,ea nu era decat ,,prietena mea cea mai buna,,.La scurt timp dupa despartirea mea de el,m-am mobilizat sufleteste si am facut ce imi doream de mult sa fac si anume sa adopt o fetita ,lucru care s-a intamplat intr-un final,dupa multe asteptari ,acte si anchete sociale….si ca povestea mea sa capete iz de telenovela ,intamplarea a facut ca fetita mea sa fie de aceeasi varsta cu baietelul lui.Nu a fost ceva premeditat ci pur s
i simplu intamplare.Am continuat relatia mea cu Anca,acum eram noi doua si fetita care ,incet incet a crescut ,o stia pe Anca la fel de ,, prietena ,, ca si restul lumii doar ca locuiam impreuna .Intre timp relatia mea cu fostul sot incepea sa se imbunatateasca de la o zi la alta ,am inceput sa ne intalnim acasa la mine, prin hoteluri si din ce in ce ne apropiam unul fata ce celallat ,amandoi constientizand greselile noastre dar neputand renunta nici unul la celallat.Devenisem amanti….Bineinteles ca Anca nu stia nimic ,nici mama baietelului…pana intr-o zi cand desi eram foarte bonava ,ma simteam f rau ,fostul sot imi spune ca si-ar dori sa ne intalnim ,eu i-am spus ca ma simt f rau insa el a insistat iar eu nu puteam sa rezist sa il refuz,ne-am intalnit,iar dupa 2 saptamani sa primesc lovitura suprema : A MURIIT ….un stop cardiac l-a rapus.Afost cel mai crunt moment din viata mea de care nu vreau sa vb prea mult doar ca atunci am simtit ca am ramas singura pe lume,sentiment ce il am si in ziua de azi.Anca m-a sustiunut ,m-a sprijinit insa de atunci eu nu mai mi-am gasit locul ,am incercat sa ma redresez psihic,insa nu reuseam in totalitate ,tot timpul ceva ma atragea ca un magnet cimitirul,acolo mergeam cat puteam de des desi nu este in oraul meu,dar acolo imi gaseam alinarea ….Am hotarat sa plecam toate 3, eu Anca si fetita mea in alta tara pt a ne stabili acolo insa a fost o alta mutare gresita,am intampinat tot felul de greutati atat financiare cat si si din pct de vedere al relatiei.Din cauza stresului ne certam foarte rau ,nimic nu ne mergea asa cum ar fi trebuit si desi eram impreuna de 8 ani ,cei 2 ani care i-am petrecut in alta tara ne-a facut sa ne spunem lucruri urate si doar faptul ca eram intr-o tara straina ne mai tinea impreuna.Eu nu am putut sa continui in ritmul asta si am luat hoatrarea sa revin in tara cu fetita mea,fiind constienta ca aici se va termina totul insa nu ne-am comportat ca si cum ne-am desparti definitiv ci doar temporar pt ca ca dupa cateva luni urma sa se reintoarca si Anca in tara..Am revenit in tara ,dezorientata ,scarbita de ce se consumase in relatia asta si fara nici o tinta.Imi aranjasem sa lucrez undeva si savuram ,,libertatea,,.Intamplator am omis sa va spun ca in timpul relatiei mele cu Anca am avut multe momente cand am vrut sa ne despartim,insa probabil ca obisnuinta,comoditatea si faptul ca Anca ma iubea mult mai mult decat o iubeam eu,ne-a facut sa ne impacam iar si iar.Insa acum imi doream sa fie definitiv.Faptul ca ea a ramas intr-o tara straina fara ajutorul nimanui si cu multe probleme financiare m-a facut sa ma simt vinovata si nu eram in stare sa ai spun ca imi doresc sa ne despartim pt totdeauna,pana intr-o zi cand ,desi nu ma as
teptam ,am cunoscut-o pe Ea.A fost asa …ceva neasteptat,ceva ce nu cautam dar totusi a venit .A venit in viata mea persoana care a reusit sa imi schimbe tot sensul vietii .la varsta asta sa spui asa ceva …este putin probabil ca poate fi adevarat ,insa chiar asta e purul adevar.Am cunoscut-o intamplator, pe o retea de socializare,ne-am ,,inteles,,din prima ,ne-am trimis poze,ne-am placut ,apoi am vb la tel ….eram din orase diferite ,distanta era singurul obstacol,am vorbit si iar am vorbit pana cand am hotarat sa ne vedem,la mine.A fost cea mai frumoasa intalnire din viata mea,m-am simtit atat de fericita ,de parca o asteptam de-o viata si in sfarit venise.Dar asa a si fost …ne-am placut atat de tare caci am continuat convorbirile interminabile pana diminetile la 3-4 si iar a venit si eram si mai fericita si mai indragostita si ea la fel, o vedeam cum prinde aripi cum abia asteapta sa ma vada sa ma simta ,sa petrecem timp impreuna.I-am spus ca am un copil mi-a spus ca ai plac copii si ca il va vedea ca pe propriul ei copil….am ramas surprinsa,Ea este mai mica decat mine cu 12 ani,initial am refuzat sa cred ca as putea avea chiar si doar o intalnire cu o tipa mult mai mica decat mine,insa s-a dovedit a fi f matura in gandire ,in tot ceea ce face …si da , ne-am indragostit subit ,nici una dintre noi nu se astepta dar s-a intamplat …..am inceput sa facem planuri de viitor sa ne dorim sa locuim impreuna,a cunoscut-o pe fetita mea ,s-au indragit reciproc,ea este f copilaroasa ,cu fetita mea a fuzionat perfect,se intelegeau de minune,am inceput sa cautam casa sa ne mutam impreuna ,intre timp ne vedeam aproape saptamanal si facea in asa fel la serviciu sa isi ia mai multe zile libere sa putem sta mai mult impreuna.Amandoua eram in al 9lea cer ,pt mine Ea era ceva ce nu am avut pana atunci,ceva ce nu am simtit ,nu am stiut ca exsita ,ma simteam de parca as fi avut 15 ani,Ea este de o inteligenta sclipitoare si frumoasa,si senzuala si ma iubea ca pe lumina ochilor si tot timpul imi spuneam ca nu poate fi adevarat ce mi se intampla ,cum de a dat asa noroc peste mine sa o cunosc pe Ea si pe deasupara sa ma si iubeasca sa ma vrea in viata ei ,sa imi spuna ca eu sunt jumatatea ei si ca nu va mai vrea vreodata alta femeie si eu o ascultam si ma minunam cum de toate minunile astea mi se pot intampla mie….eu nu am trait asa ceva pana acum ,nu la o asa intensitate,dar ….vai…pesimista de mine face ce face si spulbera frumusetea unui vis atat de frumos ,pt ca doar visurile pot fi atat de ireal de frumoase….. In ziua cand am
cunoscut-o pe Ea i-am scris Ancai ca imi doresc sa ne despartim,nestiind nici pe departe ce urma sa fie ,m-am gandit ca asa e cel mai bine sa ai spun ca am decis sa ne despartim fara posibilitatea de ne impaca vreodata.Nu stiam ce urma sa traiesc eu cu Ea,doar ca am considerat ca este corect sa spun stop in momentul cand cunosc alta persoana ,desi stiu ca trebuia sa o fac mai din timp insa faptul ca o lasasem intr-o situatie deloc favorabila si intr-o tara straina unde nu ai pe nimeni aproape, efectiv imi era jena,mila sa ai mai dau si palma asta :stii vreau sa ne despartim….,,Intr-un final i-am spus-o ,nu a reactionat foarte rau dar nici bine….M-a intrebat daca mi-am gasit pe cineva si i-am zis ca nu dar ca daca va apare ceva nu am sa refuz….stia ca o pot face si m-a crezut doar ca asta a fost ca o liniste inaintea furtunii drept urmare s-a dezlantuit…A luat legat ura cu parintii mei ,si le-a pus …cam tot despre mine…a reusit a intre in posesia nr de tel al EI si a sunat-o si i-a spus cat de ,,minunata,,sunt ,a inceput sa ma sune repetat cand ameninta cand plangea ,cand isi cerea scuze ca apoi sa ameninte iar….si tot asa…pana a venit in tara dupa care s-a dezlantuit si mai rau …timp in care eu imi traiam o fericire nestiuta pana atunci dar in acelasi timp se acutiza sentimentul de vinovatie fata de Anca.Am sfarsit prin a face greseala vietii mele de a incerca sa ma impac cu Anca ,nici eu nu stiu de ce ,din mila din sentimentul de vinovatie ,habar nu am insa inainte cu cateva zile de sfarsitul anului 2015 ma trezesc ca ai scriu un mesj sa ma ierte pt tot raul ce i-l-am provocat ,pt ca vroiam sa ma eliberez oarecum ,simteam nevoia sa stiu ca m-a iertat iar Anca ai trimite Ei mesajul de la mine spunandu-i ca nu o las sa isi continue viata….la care Ea a reactionat si a spus ca va pleca din relatia asta pt ca Ea se simte in plus….si a plecat …Pe moment nu am realizat ce impact va avea asupra mea.Anca a aflat ca am fost ,,pusa pe liber,, intr-un final m-am vazut cu Anca ,inevitabilul s-a produs am incercat sa vad daca voi putea relua ceva ce timp de 10 ani si asa a mers schiopatat….Ce o fi fost in capul meu …nu stiu insa ,un lucru am inteles ca doar Ea este cea fara de care nu pot sa traiesc .Am recunoscut ca am gresit ,mi-am cerut iertare fata de Ea ,am implorat-o sa ma ierte ,insa tot Ea ma avertizase ca o data ce va fi ranita .tradata, nu se va mai intoarce pt nimic in lume….Acum incerc din rasputeri sa o fac sa revina la sentimente mai bune,din cat imi vorbea cu atata dragostea si daruire ,am ajuns sa ne spunem lucruri nu tocmai frumoase,imi spune ca nu poate sa treaca peste ….imi spune ca inca mai ma iubeste dar …nu suntem compatibile ,am fost la ea aproape in fiecare weekend ne-am certat,ne-am impacat ,am facut dragoste ,dar dupa care se schimba devine din nou agresiva verbal….imi spune ca nu vorbele sunt importante ci faptele….am incercat sa ai intru in voie cu diferite actiuni,ai spun cat de mult conteaza Ea pt mine si cat de mult am sa o iubesc orice ar fi .Intr-adevar nu pot fara ea ,au trecut 2 luni de cand nu stiu unde calc si ce fac,am o responsabilitate in spate ,un copil de crescut,insa acum nu mai sunt in stare de nimic….Am ajuns sa ma trezesc in mijlocul supermarketului si sa ma intreb ce caut eu aici?Plec spre casa rusinata de atata disperare dupa care imi aduc aminte ce imi trebuia….Eu stiu clar ca o iubec si ca nu as mai gresi vreodata fata de ea,stiu clar ca prin ce trec acum nu am mai trecut niciodata,dar nici nu am mai simtit niciodata ceea ce simt pt Ea
,i-am spus ca sunt gata sa fac orice sacrificiu pt ea ,pt noi…acum suntem la stadiul eu ai trimt zeci de mesaje zilnic iar ea imi raspunde ….asa cu un,,da ,,sec sau faptul ca in ultimul timp si-a schimbat joobul si este ff solicitata si f obosita ,imi spune ca nu mai poate de obosela,ca nu mai rezista mult …etc motiv pt care eu ma ingrijorez f mult pt Ea si imi fac mii de griji .Faptul ca acum este ora 3.50 cand eu inca va scriu povestea mea in speranta ca mi-ati putea da un sfat cat de mic … Stiu ca sunt la varsta la care ar trebui sa pot controla sentimentele cu alta dexteritate decat o fac acum….insa nu stiu cum sa ies din povestea asta ,nu pot sa renunt pt ca stiu ca si Ea inca ma iubeste ,inca nutreste sentimente fata de mine,dar am ranit-o mult ,a suferit rau…a plans si a strigat pana nu a mai putut….Nu se atepta din partea mea sa o tradez ,nic
i eu nu ma asteptam….Am avut atat de multa fericire incat nu am stiut ce sa fac cu ea…….Tare mi-e teama ca nu o sa poata trece …mai rau mi-e teama ca o sa isi refaca viata,momentan e singura dar daca intr-o zi….Doamne gandul asta ma omoara ,nu pot sa il diger….Am incercat sa stau de vorba cu ea ….nu mai are incredere in mine , nu crede aproape nimic din ce-i spun ….cateodata ,alteori e blanda ,incearca sa ma inteleaga sau cel putin mie asa imi da senzatia….stiti…si ea a terminat psihologia,si m-a indemnat mereu sa merg la un psiholog…ticmai pt a fii sfatuita c ear trebui sa fac in situatia de fata….chiar sunt pierduta total ….oare se va gasi leac pt boala mea? Daca reusiti sa cititi si sa intelegeti povestea mea ar fi ceva nemaipomenit insa doar un lucru va cer VA ROG NU MA JUDECATI din cauza orientrii mele .Stiu sigur ca sunt multe femei in situatia mea Nu ma regasesc in alta formula ,doar ca de data asta simt ca e mai mult decat foarte serios ,mai alaes ca am inceput sa am probleme de sanatate sau chiar probleme psihice…eu stiu .In permanenta am o stare de emotie,,,ca si cum urmeaza sa mi se intample ceva ,din ce in ce mai des in ultimul timp am o durere f mare in capul pieptului ,iar in stanga sus am niste dureri asemenea contractiilor ,ma lasa ,ma ia din nou ….si tot asa . Va doresc o zi buna si multumiri pt ca ati citit si povestea mea.

O poveste foarte complicata, din care am inteles ca nu sunteti in contact cu propria dumneavoastra persoana. Faceti lucruri ale caror urmari nu le anticipati (sau le ignorati) si sfarsiti prin a suferi si a rani si pe cei dragi. Va recomand cu caldura terapie sau dezvoltare personala, pentru a va cunoaste mai bine si a va raspunde la aceste intrebari, Mult succes!

recunosc ca am fost captivat de povestea Dvs. in care, din punctul meu de vedere, orientarea sexuala poate sa fie doar problema pe care o vedeti singura, nici pe departe ce credem noi (cei din exterior). Atata timp cat oamenii (de ambele sexe) intra si stau in relatii nepotrivite fiind heterosexuali… la nivel emotional cred ca ar fi bine sa ramana discutia. Problemele pe care le-ati relatat sunt legate de modul de relationare cu X sau Y din viata Dvs… daca vreti sa le numim probleme de ‘management’ al relatiei, atat cu sine cat si cu persoana din cuplu, indiferent de sexul acesteia. Incepeti o psihotarepie si explorati… merita efortul! In ceea ce priveste simptomele descrise, sunt caracteristice anxietatii si le puteti trata cu ajutor psihiatric insa nu vor disparea in totalitate daca nu va lamuriti la nivel existential. Curaj, se poate!