Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:

Buna ziua,
Ma numesc Andreea am 16 ani.
Situatia mea este putin mai complicata, am aflat ca mama mea, de fapt nu e mama mea ci mama mea biologica este sora ei mai mica , de aici se poate deduce si ca tatal meu nu este tatal meu biologic. Pe sora mamei mele o strig dupa nume, o voi nota doar cu initiala numelui C. C, locuieste in Anglia, a plecat imediat dupa nasterea mea cu iubitul ei ( care presupun ca este tatal meu biologic), dar nu mai este cu el in nicio relatie, el si-a intemeiat o familie are 2 copii, stiu asta pentru ca ei sunt asociati, detin in Anglia niste afaceri, pe care impreuna le-au pus in picioare.
Din cauza sentimentului de teama nu am avut curajul sa discut cu nimeni, dar cum imi este din ce in ce mai greu m-am gandit ca as putea sa scriu aici.
Spun ca situatia este complicate pentru ca mama a divortat de tata acum 6 ani, atunci am suferit mult am mers la psiholog aproape 2 ani, tata dupa cateva luni de la divort s-a insurat dar a continuat sa imi fie tata, si-a indeplinit toate sarcinile, divortul nu a decurs intr-un stil elegant si acum imi amintesc de acele discutii aprinse intre ei. Tata nu a vrut sa cedeze tutela mamei, iar mama nu vrut sa ii cedeze lui tutela. In cele din urma am ramas cu mama dar tata ma putea vizita oricand, el a ramas acel tata care a fost mereu doar ca prezenta lui fizica nu mai era seara de seara. Ai mei au avut impreuna niste afaceri si impartirea lor a fost un motiv de neintelegere la divort. In momentul cand se parcurgea etapa divortului , mama mereu spunea ca din cauza tatei familia s-a destramat ca el si-a gasit o alta femeie, nu stiu daca tata chiar a inselat-o pe mama cat timp a fost insurat cu ea, dar cred ca a facut-o pentru ca de la pronuntarea divortului el s-a insurat doar la cateva luni. Mama nu mi-a spus mie niciodata ca tata este de vina, dar auzeam cand vorbea cu C sau alte persoane. Mama mi-a spus ca ea nu isi va mai reface viata, dar ea acum un an si ceva a intalnit un barbat, eu am aflat intamplator de el, m-am dus la ea la birou ( mama este avocata), mi-a spus una dintre secretare ca mama este cu un client si sa astept, mi-am pus castile, dar nu am dat drumul la muzica, le-am auzit cand au spus ca eu nu stiu ca mama are o relatie. Am fost socata, am avut impulsul sa ma ridic si sa intru in birou dar am asteptat una din secretare a anuntat-o ca sunt acolo, mama a iesit lasandu-l pe acel domn acolo, ma intrebat ce s-a intamplat, i-am spus ca am venit doar sa ii zic sa luam masa, dar daca ea este ocupata cu un client ne vedem acasa a spus ca dureaza 5 minute, mi-a spus sa merg sa o astept la masina, stiam ca nu dorea sa il vad, am plecat spre masina. Au trecut luni de atunci nu mi-a spus nimic, mi-am luat inima in dinti si am intrebat-o daca ea nu a cunoscut pe cineva, a raspuns prompt ca nu. I-am spus ca daca ar cunoaste pe cineva mi-ar spune mi l-ar prezenta, raspunsul dat de ea a fost unul afirmativ , doar ca nu se punea problemea ca ea sa aiba o relatie, stiam ca minte. A mai trecut ceva timp de la acea discutie si m-am dus la birou la ea, am dat peste domnul respectiv imbratisand-o pe mama. Mama cand m-a vazut s-a retras din bratele lui si a venit spre mine, a spus ca nu e nimic intre ei, dar eu am plecat, am venit acasa am sunat-o pe C, i-am povestit si am intrebat-o daca poate veni mai repede in tara si nu cum programase peste 2 saptamani cand era ziua mea, a spus ca ma suna in 5 minute sa vada cum gaseste bilet, m-a sunat si mi-a zis ca ajunge in tara seara pe la 23 sa nu ii spun mamei ca am vorbit cu ea. Dar mama a auzit conversatia eu cand am plecat de la birou de la ea, am luat un taxiu iar ea era cu masina cred ca in urma mea, pentru ca atunci cand am inchis telefonul era plina de lacrimi si mi-a spus ca stia ca o voi suna pe C. Mi-a spus ca intre ea si domnul respectiv nu este nimic, i-am spus de discutia pe care am auzit-o intre secretarele ei cand mersesem sa ii propun sa iesim sa mancam. Mi-a zis, ca a procedat gresit, ascunzand faptul ca a cunoscut pe cineva dar a facut-o pentru mine sa nu sufar dar daca eu sunt impotriva ea va renunta, doar sa nu o judec si sa nu ma indepartez de ea, i-am spus ca e prea tarziu, i-am cerut sa ma lase singura, s-a dus in camera la ea, stiam ca va plange m-am dus langa dormitorul ei o auzeam cum plange. Pot spune ca acele ore de plans si asteptarea sa o vad pe C. mi s-au parut o enormitate. C cand a ajuns, ma gasit plangand langa dormitorul mamei, m-a strans in brate si a strigat-o pe mama, mama a iesit cand m-a vazut in ce stare eram am vazut cum s-a panicat, C i-a spus ca va trebui sa discute ele doua. M-am linisit m-am bagat in pat, C a stat langa mine, a crezut ca adormisem s-a dus sa vorbeasca cu mama. Atunci am auzit cand i-a spus mamei, ca ea cand a renuntat la mine a facut-o pentru ca era o copila si a crezut ca ea impreuna cu tata imi vor putea fi familia de care aveam nevoie, atunci mama i-a spus ca nu are nici un drept sa ii reproseze, C i-a spus ca maine se va intalni si cu tata si ea nu mai suporta sa ma vada suferind si ca este dispusa sa imi spuna adevarul. Am auzit cand mama a inceput sa planga si sa ii zica ca daca va indrazni sa spuna ceva , atunci va porni un razboi pe care doar ea il va castiga, C i-a spus ca asta trebuia sa faca cu mult timp in urma, cred ca mama i-a spus tatei sa vina ca dupa ceva timp am auzit vocea tatei, era noaptea tarziu, cand am auzit vocea tatai, am auzit cum mama cu C, coboara scarile s-au dus in birouul de la parter am coborat si m-am apropiat de usa, tipau unu la altu. C le-a spus ca nu au fost capabili sa fie parinti atunci tata i-a spus ca parinte nu este cel care naste si cel care creste copilul, si in ciudata faptului ca ei au divortat au continuat sa fie parinti, C le-a spus ca din cauza lor am suferit, atunci tata a intrebat de ce se discuta despre asta, ca divortul a fost acum mult timp, atunci C i-a spus ca eu am aflat ca mama are o relatie. L-am auzit pe tata cum i-a spus mamei, tu esti de vina pentru tot circul asta ti-am spus ca nu e bine sa te vezi cu nimeni, mama i-a spus ca are si ea dreptul ca si el, am auzit ca ceva s-a spart. Am fugit in camera si plangeam. Nu stiu ce s-a intamplat dup ace am urcat in domritor pentru ca , dimineata mama a venit foarte devreme la mine in camera cantam la chitara, mi-a spus mama daca vreau sa o ascult si ca C. a plecat sa ia micul dejun in oras iar persoana care se ocupa cu treburile casnice nu este i-a dat liber sa fim doar noi doua. Eram putin speriata, nu stiam ce imi va spune, nu a pomenit de tata, a spus ca regreta si ca nu stie cum sa indrepte lucruile sa ii dau o mana de ajutor, i-am spus ca nu vreau sa stiu nimic , sa faca ce vrea ca pe mine nu ma intereseaza. A vrut sa ma imbratiseze dar s-a retras a vazut ca eu cantam incontinuare la chitara. M-a rugat sa nu o ignor, i-am spus doar ca nu vreau sa aud nimic, ca imi pare rau ca am sunat-o pe C. vreau sa imi anulez petrecerea, a spus ca este imposibil, i-am spus ca eu nu am starea necesara pentru acea petrecere daca vrea sa o tina sa o tina fara mine. A spus ca va anula totul, statea langa mine i-am cerut sa ma lase singura mi-a zis ca C. va ramane cateva saptamani in tara, i-am spus ca imi este indiferent. Ca C nu va schimba cu nimic situatia, imi stapaneam greu lacrimile cantam la chitara mama statea langa mine, i-am spus ca am nevoie de spatiu si timp pentru a ma putea acomoda cu acea situatia, dar ea nu stia ca ceea ce m-a socat cel mai tare era discutia dintre ea, C si tata, ca eu nu sunt fica ei biologica, credea ca e vorba de relatia ei, asa crede si incontinuare. C. a plecat din tara pentru cateva zile dar a revenit, iar eu incerc sa ma comport normal dar imi este greu din ce in ce mai greu. Imi este frica sa le spun ca am auzit toata disutia din acea noapte.
Eu imi iubesc parintii, sau ii iubeam nu stiu ce simt acum, pe C o adoram, aveam o relatie speciala cu ea, dar acum nu stiu daca voi mai putea sa o iubesc , stiu ca avea 18 ani cand m-a adus pe lume, asta dupa calculele facute de mine. Dupa discutia cu mama din dimineata respective, m-am inchis in mine, evit pe toata lumea, m-am izolat. Uneori ma gandesc ca daca nu m-ar fi adus pe lume, ei ar fi fost fericiti eu nu as mai fi fost un moiv de cearta pentru ei. Ma intreb daca tot m-a adus pe lume de ce nu ma dat spre adoptie,( in certificatul de nastere scrie in dreptul mamei scrie numele mamei in dreptul tatei scrie numele tate), daca tot a vrut sa scape de mine de ce nu ma dat la niste straini? De ce daca nu a vrut sa ma creasca de ce a fost atat de prezenta in viata mea?
Stiu ca mama se invinovateste, iar tata si C o invinovatesc pe ea, cred ca din cauza relatie ei sunt asa, ma intristeaza tare ca stiu cat sufera, imi pare rau pentru ea, dar mie imi este frica sa spun ceva, nu vreau sa se destrame mai mult decat s-a destramat pana acum familia daca se mai poate numi asa.
In cazul in care C. va vrea sa ma ia la ea, credeti ca daca va incepe un proces il v-a castiga? Eu vreau sa raman cu mama, chiar daca imi este greu in situatia in care sunt nu vreau sa plec de langa ea. Eu as vrea sa nu afle ei niciodata ca eu stiu, dar nu vreau ca aceasta durere sa ajunga sa fie atat de insuportabila incat sa cedez. Ma gandesc ca daca mama ar sti ca am aflat ar fi un dezastru pentru ea,nu vreau sa imi pierd mama.
Am vrut sa merg la psiholog dar fiind minora, nu pot merge fara un adult.
M-am gandit ca citind cineva ce am scris mai sus mi-ar putea oferi un sfat, o indrumare sau sa isi exprime opinia, cred ca m-ar ajuta.
Va multumesc anticipat!!!!

in primul rand as vrea sa te felicit pt curajul de a ne scrie aici si sa iti spun ca te admir pt puterea de intelegere de care dai dovada, chiar daca acum esti intr-un loc mai intunecat si iti este greu si frica. Nu pot lua o alegere in locul tau insa iti pot spune ca in experienta mea, de cele mai multe ori s-a dovedit cea mai buna decizie cea de a spune totul… de a nu tine in mine/noi lucruri asa grele pt ca au prostul obicei de a ne consuma din interior. Incearca sa ai incredere in parintii tai ca pot face fata situatiei pana la urma, asa cum vei putea si tu. Este o perioada mai grea emotional vb dar asta nu inseamna ca nu poate fi depasita. Sugestia ar fi sa iti faci curaj si se le spui tuturor ce ai de spus, dupa care luati deciziile impreuna, ca o familie. Se poate, succes!

Draga Andreea, în primul rand poți merge la psiholog neînsoțita de părinți. Și este lucrul pe care ți-l recomand cu cea mai mare căldură. Este foarte dificil prin ceea ce treci. În primul rand nu ești tu cea responsabila pentru repercusiunile deciziilor pe care le-au luat adulții din familia ta. Minciuna are picioare scurte, și adevărul iese la iveala mai devreme sau mai târziu. Sfatul meu este sa renunti sa ii mai menajezi pe membrii familiei tale, impovarandu-te tu cu secretele acestea. Ei sunt cei care au luat deciziile și tu ești victima lor (a deciziilor). Mama ta adoptiva are dreptul la o viata intima și la o relație la fel ca oricare persoana de pe lumea asta. Nu vad de ce ar trebui asta sa constituie o drama. Treci printr-un moment dramatic, sunt sigura ca familia ta tine la tine și au procedat cum ai crezut ca e mai bine. Drumul spre iad e pavat cu intenții bune… Nu-ți fie frica sa vorbești și chiar sa ceri socoteală. E dreptul tău și e identitatea și viata ta la mijloc.

Dupa cate ai povestit despre tine cred ca esti un copil foare iubit de adultii din viata ta.Cam multi, ce-i drept.Si cu relatii de familie neobisnuite.Dar daca v-ati descurcat pana acum eu cred ca veti gasi o solutie si de aceasta data.Curaj!Ai incredere in familia ta.

In general ascundera adevarului produce multe rani pe termen lung. Intentia a fost buna din partea adultilor, si e clar din ce povesteti ca ai fost si esti inconjurata de multa iubire. Nu cred ca este o competitie intre mama biologica si cea care te-a crescut, ambele te pot iubi si tu le poti iubi pe fiecare in parte. Probabil ca mama ta nu a facut publica relatia cu noul partener pentru a te si a se proteja. Nu-ti fie frica de adevar, e clar ca parintii tai sunt inspaimantati ca vei afla secretele nasterii tale. Dar deja ai aflat, si dincolo de confuzia si socul celor ascunse, nu cred ca ii iubesti mai putin.

Exista vreo posibilitate de a vorbi cu tine in privat ?