Sfatul terapeutului

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Acum 3 ani am pierdut-o pe fata noastra de 28 ani (a avut cancer). L-am rugat pe sotul meu sa ma ajute sa-mi revin si de atunci a inceput calvarul…

126 vizite

Actualizat: 13 octombrie 2014 | 2 raspunsuri

Terapeuti RO

7:14am Oct 13

Mesaj:
Acum 3 ani am pierdut pe fata noastra de 28 ani (a avut cancer). pt a putea trece de durerea pierderii si de mulete intreberi fara raspunsuri mi-am impus sa uit, sa nu mai gandesc; dupa un an am incercat sa-mi revin si am facut greseala sa-l rog pe sotul meu sa ma ajute si de atunci a inceput calvarul; imi repeta intr-una ca eu nu gandesc, ca nu am minte, ca nu am creier, ca nu mi-am luat pastilele, tot ce fac nu este bine, nu am voie sa iau o hotarare, numai el are dreptate, eu nu sunt buna de nimic. azi mi-a zis ca el nu vrea sa ma mai suporte si daca continui asa imi scoate certificat de "om nesanatos" si ma interneaza in sanatoriu; incerc sa trec peste insulte sa-mi revin dar nu stiu cat mai rezist; am vrut de multe ori sa merg la psiholog dar imi dau seama ca atata timp cat el ma va face nebuna , imi spune intr-una ca nu gandesc, ca degeaba imi spune ca eu nu judec nu am nici o sansa; mi-e frica de el cand devine agrsiv, mi-e frica de el sa-i mai zic ceva, dar vreau sa fiu un om normal, care sa fie apreciat, sa nu i se mai intoarca fiecare vorba pe toate fetele, sa i se gaseasca cele mai mici greseli, daca nu gaseste ceva am ascuns, le fac intentionat. Spuneti-mi daca pot lua ceva pentru memorie pentru a-mi putea reveni memoria, daca merg la psiholog ce sanse am sa-mi revin cu un astfel de om.

Ioana Frecan

8:30am Oct 13

Buna ziua. Cred ca in relatia terapeutica va puteti recapata puterea personala si abilitatea decizionala. Uitarea selectiva poate fi un mecanism prin care ne protejem de durere, terapia va poate ajuta sa integrati suferinta fara sa sacrificati parti din dvs. Toate cele bune.

Miky Roxana

9:59pm Oct 13

Decesul unui copil reprezinta intr-o prima faza o bulversare emotionala cumplita in care se se amalgameaza variate sentimente ( de la tristete profunda, durere sufleteasca , pana la furie , cautarea unui vinovat si doar intr-o ultima faza resemnare ) Eu cred ca atat dvs cat si sotul ati trait in mod diferit acest deces si in continuare cred ca nu s-a incheiat doliul fiecaruia . Ar fi necesar sa vedeti impreuna un consilier psihologic care sa va ajute sa invatati cum sa comunicati in asa fel incat nici dvs sa nu va mai simtiti jignita , iar sotul dvs sa poata exprima in termeni non agresivi sentimentele sale , motivul pentru care aparent simte ca nu poate sa mai aiba incredere in rationamentele dvs s.a. Aveti nevoie de un ajutor profesionist impreuna, ca familie . Daca aceasta optiune nu este realizabila , este necesar ca macar dvs sa apelati la sustinerea unui consilier psihologic. In ce priveste memoria, aceasta se va imbunatati pe masura ce veti lucra in cabinetul de consiliere. Nu cred sa fie din cauze organice , ci mai degraba influentata de starea dvs. sufleteasca.