Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:
Ma numesc Ana,am o relatie de aproximativ trei ani cu un barbat intalnit pe o retea de socializare;lucrurile au mers bine intre noi,s-a dovedit ca avem destul de multe in comun,ne simtim bine impreuna,ne intelegem,asa incat lucrurile au evoluat….si totusi,nu formam un cuplu in adevaratul sens al cuvantului,nu locuim impreuna,nu facem planuri de viitor.Am sa descriu contextul:amandoi avem aceeasi varsta(50 ani) si suntem fara alte obligatii;el insa a fost casatorit 18 ani(cu dragostea lui din liceu) si e in prezent divortat de 10 ani;in plus,in cei trei ani au existat perioade de luni de zile,la intervale variabile,in care a fost plecat in strainatate(la munca);ceea ce nu a influentat negativ relatia noastra,avem fiecare vietile noastre si consider ca e mai importanta calitatea timpului petrecut decat cat de mult stam impreuna.Totusi,pentru ca e evident ca nu reusim sa trecem de un anumit nivel,am avut o discutie in acest sens,si explicatia pe care mi-a oferit-o a fost ca,fara a-si putea explica foarte clar de ce,nu a mai putut forma cu adevarat un cuplu cu alta femeie dupa divort,ca si-a iubit foarte mult sotia,si nu poate trece peste asta.Stiu ca pare doar o scuza pentru a evita sa se implice mai mult;doar ca e un barbat care spune simplu si direct ceea ce gandeste,pur si simplu nu e genul care sa conceapa o scuza atat de sofisticata….si-apoi recunoaste singur ca nu e chiar in regula acest blocaj al lui.Acum e plecat din nou pentru cateva luni si eu am ramas cu gandul la aceasta problema;pe de o parte simt ca ne-am putea face viata mai frumoasa reciproc dar lucrurile nu pot fi posibile din acest motiv…..ca si cum el si-ar refuza,lui in primul rand,bucuria unei relatii implinite langa o femeie……am sentimentul ca e pacat,ca amandoi pierdem ceva…si e foarte frustrant.Rational,privind de la distanta stiu ca solutia pentru mine pare a fi renuntarea.Dar eu cred ca atunci cand cineva conteaza cu adevarat ar trebui sa-ncerci sa-i fi alaturi
si nu sa fugi cand sunt probleme.Dar ceea ce e mai important e ca eu il iubesc cu-adevarat si as vrea din suflet sa depaseasca aceasta problema,nu doar dintr-o pornire egoista,pentru a obtine ceva ce-mi doresc,dar si pentru binele lui.Asa incat as aprecia sfatul unui specialist referitor la ce pot face eu in acest sens,in afara de a avea rabdare si ai arata sentimentele mele pentru el.Va multumesc

(12 hours ago)