Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Am 18 ani. Am inceput facultatea in alt oras anul si de atunci totul imi merge prost. Stau cu sora mea si ne certam din orice nimic (inainte ne intelegeam foarte bine). Pe langa asta, ma coplesesc toate schimbarile, am mai multe responsabilitati, mi se pare viata mult mai grea si tot vreau sa ma intorc acasa si sa fac faculatea la distanta desi stiu ca n-ar fi o alegere buna.
Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:
Buna! Am 18 ani. Am inceput facultatea in alt oras anul acesta si de atunci totul imi merge prost. Stau cu sora mea si ne certam din orice nimic(inainte ne intelegeam foarte bine). Pe langa asta, ma coplesesc toate schimbarile, am mai multe responsabilitati, mi se pare viata mult mai grea si tot vreau sa ma intorc acasa si sa fac faculatea la distanta desi stiu ca n-ar fi o alegre buna. Inainte eram foarte zambareata si fericita, acum am inceput sa plang tot mai des. Pentru mine fericirea depinde de afectiunea si atentia pe care o primesc. Primid foarte multa afectine de la mama mea, banuiesc ca acum imi lipseste si de aceea imi merge si totul prost. Intrebarea mea este daca aceasta ar fi cauza problemelor mele si ar trebui sa invat sa ma iubesc singura pentru a nu mai avea nevoie de afectiune din partea altora, sau problema este defapt alta |
|||
|
|||
Bună ziua. Nu este o soluție să vă iubiți singură, dar nici nu vă putem sa o soluție bazată doar pe atât de puține informatii. Cea mai bună alegere ar fi o terapie.
Cu stimă, Psih. Tiberiu Seeberger |
|||
|
|||
mie mi se pare ca ai o capacitate de autoevaluare foarte buna si ca poti avea incredere in ea. Daca tu simti ca ai fost mai alintata de catre mama si ca acum prin lipsa atentiei crezi ca simti ceea ce simti, sansele cele mai mari sunt sa ai dreptate. Ar avea si sens sa suferi o vreme in situatia ta, o situatie in care s-au produs schimbari majore in stilul de viata; cred ca oricine ar fi macar usor stresat . Focalizeaza-te pe binele tau, incearca sa ai o atitudine cat mai pozitiva si sa gandesti cat se poate de rational, teoretic in timp ar trebui sa te adaptezi insa este necesar sa acorzi o sansa. Se poate, succes!
|
|||
|
|||
Copii se desprind de părinți treptat, se pare ca familia ta nu te-a pregătit suficient pentru acest moment. Sfatul meu este sa găsești un terapeut și sa te apuci de treaba, sa te poți separa emoțional și sa devii independentă. Succes!
|