Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:

Buna ziua, ma numesc Ioana si am 30 de ani, casatorita de 4 ani, cu studii superioare, iar in momentul de fata am o afacere de care ma ocup cu drag de 5 ani. Am ajuns sa cer un sfat specializat de la dvoastra deoarece ma aflu intr-o mare cumpana si simt ca am nevoie de ajutor. Sunt cu sotul meu de la 17 ani si de 4 ani suntem casatoriti…incep prin a va spune ca l-am iubit pe acest om enorm si ca a fost prima mea iubire. Problemele noastre au inceput dinaintea casatoriei si s-au amplificat dupa datorita faptului ca eu sunt foarte familista si mi-am dorit mereu mult mai multa implicare din partea lui. El este genul de barbat care pune foarte mare pret pe parinti si frati si de aici am ajuns la foarte multe certuri in care am fost batuta, injurata si umilita…am suferit foarte mult dar niciodata nu am avut curajul sa pun punct acestei relatii. Am ajuns in asa situatie in care pur si simplu am inceput sa il lovesc si eu pt a ma apara. Pe langa certuri, batai si umilinte, am fost acea femeie care I-am oferit acestui barbat o casa, afacere, bani, concedii si tot ce ai nevoie pentru a trai decent…am fost facuta incapabila pt ca la randu-mi am fost ajutata de parintii mei si el mereu mi-a reprosat lucrurile acestea deoarece nu le-am obtinut singura..el a devenit o persoana total dezinteresata de casa noastra, de familia noastra….am asteptat acum sa treaca sarbatorile si am luat decizia de a ne desparti pt ca m-am saturat si imi doresc o viata fericita…El in momentul de fata este depresiv, nu ii vine sa creada ca am luat aceasta decizie si invoca tot felul de scuze si ma acuza ca am alte motive pt care ma despart de el..cum ar fi un alt barbat. Nu poate sa inteleaga cum am avut curajul sa iau aceasta decizie, dar vreau sa fiu apreciata ca femeie, sa fiu fericita si vreau sa spun ca deja primesc atentie de la alte personae care ma cunosc si ma simt vinovata pt ca asta ma ambitioneaza sa nu dau inapoi de la divort si oarecum ar avea dreptate ca as putea fi influentata de altii….procedez correct?

Dvs ce credeti? Spun asta pentru ca deja sunteti o femeie puternica daca ati reusit sa inlaturati valul negarii si sa vedeti adevarata viata pe care o duceti. In cele mai multe cazuri, genul aceasta de dependenta de un partener abuzator se intalneste la femei care depind material, au copiii si nu au sprijin material. In cazul dvs este vorba despre o altfel de dependenta. Nu stati pe ganduri, duceti-va planul pana la capat, dar mai ales cred ca aveti nevoie sa intrati intr-un proces pshioterapeutic pentru a intelege ce v-a determinat sa ajungeti aici si ca pe viitor sa nu mai faceti alegeri nepotrivite sau sa ramaneti in relatii toxice.

Daca ati luat si o palma, raspunsul este : cu siguranta procedati corect ! Succes !

nici eu nu pot fi de acord cu violenta… de orice fel si din orice directie! Si eu am primit mesajul unei femei puternice care acum stie ce vrea si isi ia viata in propriile maini! Curaj si succes in viata!

Starea pe care o are el acum, e fix problema lui, pe care trebuie sa si-o rezolve el. Care sunt dovezile pe care vi le-a adus in atatia ani de relatie? Eu am inteles urmatoarele: certuri, batai, umilinte. Daca aceasta statistica proprie nu te face sa fugi cat vezi cu ochii, atunci gandeste-te cum te vezi peste 5 ani, dar peste 10? Ce conteaza mai mult? Sa-i demonstrezi ca motivul despartirii nu e un barbat si, in consecinta sa ramai cu el? Sau sa-ti demonstrezi tie ca daca faci o greseala, niciodata nu e tarziu a o corecta. Cea mai mare greseala este ca atunci cand o constientizezi, sa persisti in ea, in pofida dovezilor. Nu uita: ai o singura viata; esti responsabila doar tu pentru ea. Ce faci cu ea??? E viata TA, nu a lui. Pentru viata lui e responsabil el. Tu, concentreaza-te pe a ta! minte limpede iti doresc. Succes!

FELICITARI PENTRU CURAJ!

Esti tanara. Din moment ce s-a atins de tine e cazul sa nu te mai uiti inapoi. Fruntea sus. Fi tare. Ai o viata inainte:)

mi se pare o decizie pe care nu ati luat.o intr.un moment de furie, ba mai mult, ani de.a randul ati incercat sa il faceti sa inteleaga ca asa nu va mai merge relatia. el si.a ales drumul sau in viata, nu credeti ca si dvs ar trebui sa faceti la fel? persoanele de avest gen f rar sa se schimbe, si de obicei, dupa ceva timp isi reiau obiceiurile. parerea mwa ca femeie este ca ati luat decizia cea mai buna, iar ca psiholog… intrebati.va ce anume va retine… sau va fave aa va intoarceti la acest barbat care v.a umilit de.a lungul anilor? raspunsul numai dvs il stiti. mult noroc

Felicitari! sunteti un exemplu demn de urmat si de alte femei care se afla in aceiasi situatie !

Scumpa, mergi inainte cu frumtea sus. Este fix problema lui ce crede , ce nu crede. Meriti sa fii fericita, sa traiesti frumos pentru ca esti o persoana puternica si ai familia ta care ti este alaturi. Succes, te admir

Nu ai de ce să îți fie rușine si nu trebuie să dai explicații nimănui .ești o femeie puternică care poate merge mai departe și fără el.știu prin ce treci .nici un ba barbat nu are dreptul să lovească o femeie și totuși o face .fruntea sus ,pt mine un șut în fund este un pas înainte .nu se va schimba pt nimic în lume …

Ioana, acum începe viața ta! Felicitări! Fii curajoasă în continuare!

Dvs. nu sunteți responsabilă pentru comportamentele și emoțiile unei alte persoane, singurele pe care le puteți controla în mod direct sunt ale dvs. Dacă ați luat decizia pe care ați luat-o, amintiti-va care au fost motivele care v-au împins către ea și asigurati-va ca aveți persoanele potrivite alături care sa va susțină în alegerea luată. Eventual începeți un demers terapeutic în care sa vindecați rănile trecute și sa învățați sa faceți fata mai bine situației. Succes!

Nu exista corect sau incorect. Dvs. procedati asa cum va dicteaza "inima", adica structura dvs. de personalitate si manata de nevoile pe care le aveti. In momentul in care veti genera o shimbare in propriul fel de a fi, veti putea genera o schimbare si in interactiunile dvs. cu ceilalti. Pana nu "va invatati propria lectie" nu puteti depasi situatiile neplacute din viata dvs. Este in pas bun in directia potrivita! Mult succes in continuare si nu uitati sa va explorati!

Si eu te felicit. Sunt frecvente situatiile in care o relatie inceputa foarte devreme (inainte de varsta majoratului) e greu/imposibil de depasit, chiar daca se dovedeste a fi ne-benefica pentru unul sau ambii parteneri. Asa ca, esti un exemplu demn de urmat. …

Așa este ,este ffff greu să rupi o relație începută înainte de majorat.mă simt cu mușca pe căciulă .acum aproape 2 ani am terminat o relație pe care am inceput-o la 16 ani .deci am renunțat la ultimii 15 ani din viata .practic aproape jumătate din viata am fost cu el și mai am și o fetiță.nu este ușor să renunți dar nici imposibil …..dar și după este ffff greu